Furtunile și inundațiile care au distrus locuințe și au măturat Europa anul trecut au afectat 413.000 de persoane, potrivit unui raport, în condițiile în care poluarea provocată de combustibilii fosili a forțat continentul să treacă prin cel mai cald an înregistrat vreodată, potrivit
Scene dramatice cu mașini stivuite pe străzi inundate și poduri smulse de torenți dezlănțuiți au fost văzute pe tot continentul în 2024, cu inundații „mari” pe 30% din rețeaua hidrografică europeană și 12% care au trecut pragul de inundații „grave”, conform raportului European State of the Climate.
Cele mai distructive două exemple au fost inundațiile care au devastat Europa Centrală în septembrie și estul Spaniei în octombrie, care au provocat peste 250 din cele 335 de decese cauzate de inundații înregistrate pe continent în 2024.
Studiile anterioare au arătat că dezastrele au devenit mai puternice și mai probabile din cauza încălzirii globale, care favorizează apariția norilor ce produc mai multă ploaie la sol.
Celeste Saulo, director general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), a declarat că „fiecare fracțiune suplimentară de grad” în creștere a temperaturii contează, dar că societățile trebuie, de asemenea, să se adapteze la o lume mai caldă.
„Facem progrese, dar trebuie să mergem mai departe și trebuie să mergem mai repede”, a spus ea. „Și trebuie să mergem împreună”.
Raportul, care a fost publicat marți de serviciul Copernicus al UE privind schimbările climatice și de OMM, a constatat că numărul de zile cu „stres termic puternic”, „foarte puternic” și „extrem” a fost al doilea cel mai mare înregistrat vreodată.
În iulie 2024, sud-estul Europei a cunoscut cel mai lung val de căldură înregistrat vreodată, cuprinzând mai mult de jumătate din regiune timp de 13 zile la rând, în timp ce căldura ridicată de pe întreg continentul a contribuit la incendii de vegetație distructive care au afectat 42.000 de persoane, se arată în raport. Aproximativ un sfert din suprafața arsă a Europei anul trecut a provenit din incendiile devastatoare din Portugalia din septembrie, care au ars aproximativ 110.000 de hectare într-o singură săptămână.
Friederike Otto, climatolog la Imperial College din Londra și co-lider al World Weather Attribution, și care nu a fost implicat în studiu, a declarat că raportul „scoate la iveală durerea pe care populația Europei o suferă deja din cauza vremii extreme” la 1,3 grade Celsius de încălzire globală peste nivelurile preindustriale.
„Suntem pe cale să experimentăm 3 grade Celsius până în 2100”, a spus ea. „Trebuie doar să ne amintim de inundațiile din Spania, incendiile din Portugalia sau valurile de căldură din vara anului trecut pentru a ști cât de devastator ar fi acest nivel de încălzire.”
Autorii raportului au evidențiat un contrast „neobișnuit” între vestul și estul Europei, vestul având tendința de a fi umed și înnorat, iar estul cald și însorit. Debitele râurilor au avut tendința de a fi peste medie în țările vestice și sub medie în cele estice. În câteva luni ale anului trecut, Tamisa din Regatul Unit și Loara din Franța au înregistrat cele mai mari debite din ultimii 33 de ani, conform raportului.
Potrivit raportului, ghețarii din toate regiunile au înregistrat pierderi nete de gheață, cei din Scandinavia și Svalbard pierzând mai multă masă decât s-a înregistrat vreodată. Autorii au remarcat, de asemenea, temperaturi ridicate la nord de Cercul Arctic și cea mai ridicată temperatură a suprafeței mării înregistrată în Marea Mediterană.
Froila Palmeiro, climatolog la Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice, care nu a fost implicată în raport, a declarat că extremele „nu numai că au un impact direct asupra ecosistemelor lor, dar joacă și un rol în tiparele meteorologice care afectează întreaga Europă”.
Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, dar și-a redus poluarea care încălzește planeta mai rapid decât alte economii mari. UE intenționează să atingă un nivel net zero de emisii de gaze cu efect de seră până în 2050 și se așteaptă ca, în cursul acestui an, să anunțe și un obiectiv de reducere netă cu 90% pentru 2040.
Thomas Gelin, militant pentru climă la Greenpeace UE, a declarat că raportul arată că politicienii nu au reușit să tragă la răspundere companiile producătoare de combustibili fosili și să oprească extinderea activităților lor poluante.
„Singurele părți ale Europei care nu sunt secate au parte de inundații”, a spus el. „UE trebuie să își actualizeze urgent obiectivele climatice pentru a reflecta realitatea științifică și să pună capăt noilor proiecte privind combustibilii fosili, ca prim pas către o eliminare completă”.
Editor :