Opoziţia israeliană va solicita săptămâna viitoare dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar determina organizarea de alegeri anticipate, după ce liderii ultrareligioşi care susţin guvernul premierului Benjamin Netanyahu au indicat că vor da undă verde propunerii.
Partidul Yesh Atid, condus de Yair Lapid, a anunţat miercuri pe reţelele de socializare că săptămâna viitoare va prezenta o propunere pentru dizolvarea Knessetului (Parlamentul israelian), informează miercuri EFE, potrivit Agerpres.
Partidul Israel Beitenu, condus de Avigdor Liberman, a făcut un anunţ similar.
Un purtător de cuvânt al Yesh Atid a explicat pentru EFE că ambele moţiuni se vor uni ulterior, odată ce vor fi prezentate în plen.
Într-un mesaj pe contul său de pe reţeaua socială X, Liberman a spus că propunerea va fi prezentată luni. „Guvernul din 7 octombrie trebuie să plece acasă”, a scris politicianul.
Anunţul vine după ce în presa israeliană au fost publicate informaţii conform cărora liderii mai multor facţiuni ultrareligioase au ordonat partidelor ultraortodoxe israeliene să îşi retragă sprijinul pentru guvernul premierului Benjamin Netanyahu.
Potrivit cotidianului Maariv, decizia vine după ce marţi seară ultraortodocşii au avut o întâlnire fără succes cu Yuli Edelstein, parlamentarul responsabil cu procesarea unui proiect de lege ce viza scutirea majorităţii evreilor ultrareligioşi de a efectua serviciul militar obligatoriu.
Cele două partide ultraortodoxe din Israel, Shas şi Iudaismul Unit al Torei, sunt esenţiale pentru stabilitatea coaliţiei conduse de premierul Netanyahu, iar ambele blochează de săptămâni întregi o parte din activitatea legislativă în semn de protest faţă de lentoarea executivului în a aproba planul de scutire militară.
Potrivit mass-media israeliene, nu se cunoaşte dacă Shas ar sprijini moţiunea de dizolvare a Parlamentului, iar premierul Netanyahu are încă marjă de manevră pentru a obţine un compromis care să permită menţinerea guvernului său pe linia de plutire.
Ultraortodocşii, esenţiali pentru stabilitatea coaliţiei, doresc ca guvernul să aprobe un plan care să permită menţinerea unei părţi semnificative din excepţiile militare pentru membrii comunităţii lor, care, încă de la înfiinţarea statului Israel, permiteau evreilor care studiau cu normă întreagă într-o şcoală religioasă să nu facă serviciul militar obligatoriu.
În iunie 2024, după ce a expirat dispoziţia temporară ce permitea excepţiile, Curtea Supremă a ordonat armatei să înceapă înrolarea ultraortodocşilor, ceea ce a obligat guvernul să pună în aplicare o propunere de lege pentru a menţine mare parte din excepţii, deşi prevede şi înrolarea unor ultrareligioşi.
Iniţiativa este blocată în Parlament de luni de zile, deoarece Edelstein, parlamentarul responsabil de procesarea acesteia, refuză să ia în considerare o propunere care să nu crească semnificativ numărul persoanelor pe care armata le poate recruta.
Excepţia militară în cazul ultraortodocşilor este o chestiune controversată în Israel, mai ales de când a început războiul în Fâşia Gaza, care a determinat guvernul să extindă durata serviciului militar obligatoriu şi să mobilizeze zeci de mii de rezervişti pentru a-şi menţine ofensiva.
Editor :