Totodată, la expirarea măsurilor de protecție, un nou ordin de protecție va putea fi solicitat de către victimă, reprezentantul legal al acesteia, procurorul sau reprezentantul structurii competente din cadrul Primăriei.
Camera Deputaților a adoptat pe 25 februarie, în calitatea de cameră decizională, un proiect care modifică și completează Legea nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi Legea nr.26/2024 privind ordinul de protecţie.
Autoritățile locale, obligate să contecteze victima în termen de 3 zile de la emiterea ordinului de protecție
Proiectul introduce obligația expresă pentru autoritățile administrației publice locale de a contacta victima în termen de 3 zile de la emiterea ordinului de protecție și cu cel puțin 14 zile anterior expirării ordinului, pentru a o informa cu privire la dreptul de a solicita prelungirea acestuia.
Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima sau de pe raza teritorială a locului săvârșirii actelor de violență.
O copie a dispozitivului hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de protecție se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunțării hotărârii:
structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și/sau a agresorului,
Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date,
reprezentantului autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violenței domestice
Instanțele vor putea dispune internarea nevoluntară a agresorilor, în anumite situații
De asemenea, se introduce obligația instanței de a dispune, pe lângă măsurile de protecție, și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară/nevoluntară, în condițiile Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002.
Măsura privind obligarea agresorului să urmeze, pe întreaga durată a ordinului de protecție, consiliere psihologică și/sau psihoterapie, se dispune cu o frecvență stabilită potrivit împrejurărilor, dar nu mai puțin de o ședință pe lună.
În cazul în care agresorul este consumator de alcool și/sau substanțe psihoactive, instanța poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea agresorului într-un program de consiliere, tratament, dezintoxicare, dezalcoolizare sau asistență de specialitate, potrivit legii.
În cazul consumului de substanțe psihoactive se aplică dispozițiile art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Mai exact, persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control național poate fi inclusă, cu acordul său, într-un program integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri.
Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit regulamentului pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi.
Stabilirea programului psihologic și social individualizat se face de către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, pe baza evaluării psihologice și sociale și în concordanță cu rezultatele examinării medicale solicitate unei unități medicale.
Agresorii care nu dovedesc că au fost la psiholog vor putea fi amendați
Proiectul adoptat de Camera Deputaților introduce obligația pentru agresori de a da informații organului de poliție o dată pe lună cu privire la efectuarea ședințelor de consiliere psihologică și/sau psihoterapie dispuse de instanță.
Agresorii care nu respectă măsura de a urma consiliere psihologică și/sau psihoterapie, respectiv de a da informații organului de poliție cu privire la efectuarea acestor ședințe, vor fi sancționați cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Sancțiuni mai mari pentru agresorii care recidivează
Proiectul prevede ca în cazul emiterii unui nou ordin de protecție împotriva unui agresor deja sancționat anterior (mai exact în ultimii 5 ani), instanța să poată stabili o durată de până la 24 de luni.
„În cazul în care împotriva unui agresor a fost emis un ordin de protecție care a expirat prin ajungere la termen, durata măsurilor dispuse printr-un ordin de protecție emis în termen de 5 ani de la expirarea celui anterior se stabilește de judecător, fără a putea depăși 24 luni de la data emiterii acestuia. Dispozițiile se aplică indiferent de identitatea victimei”, prevede proiectul.
Ce se întâmplă la expirarea duratei măsurilor de protecție
Potrivit proiectului, la expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată sau reprezentantul legal poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.
Totodată, la expirarea duratei măsurilor de protecție, cererea de emitere a unui nou ordin de protecție poate fi introdusă în numele victimei și de către:
reprezentantul autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor infracțiunilor.