Potrivit cercetării, 67,1% dintre participanți sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (față de 58,4% în mai 2015), 30,5% sunt împotrivă (față de 31,1% în mai 2015), iar 2,4% nu știu sau nu răspund (față de 10,5% în mai 2015).
Care este profilul respondenților
Respondenții care sunt de acord
Așadar, sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România:
mai ales votanții AUR,
persoanele de peste 60 de ani,
cele cu educație primară,
locuitorii din mediul rural.
Respondenții care nu sunt de acord
Nu sunt de acord în special:
votanții PSD, PNL și USR,
persoanele între 18 și 44 de ani,
cele cu educație superioară,
locuitorii din București și din urbanul mare,
angajații din sectorul privat.
Exerciții de tras cu arma și operare de drone în timpul liceului
Exercițiile de tras cu arma în clasele de liceu ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război reprezintă un subiect care împarte respondenții în aproximativ două tabere egale, în timp ce 2,9% nu știu, iar 0,3% nu răspund.
Așadar, 48,1% dintre respondenți sunt de acord, iar 48,8% sunt împotrivă, mai arată sondajul INSCOP.
Profilul respondenților
Sunt de acord mai ales votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani și locuitorii din mediul rural.
Sunt împotriva acestei idei în special votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.
În ceea ce privește introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice ca parte a măsurilor de pregătire a cetățenilor în caz de război, 80,8% dintre cei chestionați sunt de acord cu această inițiativă, 16,2% se declară împotrivă, 2,9% nu știu, iar 0,1% nu răspund.
Sunt de acord mai ales votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul public.
Sunt împotriva unei astfel de inițiative în special votanții PSD, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din București.
Câți români susțin armata obligatorie: Ar lupta românii pentru țară în caz de război?
În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru a-și apăra țara (față de 50,5% în noiembrie 2023), 19,7% ar emigra din România (față de 19,4% în noiembrie 2023).
Dintre respondenți, 10,5% s-ar ascunde până ar trece războiul (față de 11,8% în noiembrie 2023), 4,7% și-ar scoate certificat medical pentru a fi inapt de luptă (față de 5,6% în noiembrie 2023), iar 7% ar face altceva (față de 4,7% în noiembrie 2023), scrie Agerpres.
Ponderea non-răspunsurilor este de 10% (față de 8% în noiembrie 2023).
De unde se informează românii?
Cu privire la sursele de informații, 44,7% dintre români indică posturile tv ca sursă de informații/știri pe care o utilizează în mod constant, 25% – rețelele sociale, 17,8% paginile de internet de știri, iar 5,9% radioul.
2,8% preferă discuțiile cu prietenii apropiați, în timp ce 1,4% utilizează WhatsApp-ul.
Indică posturile tv ca sursă de informații/știri pe care o utilizează în mod constant mai ales votanții PSD, persoanele de peste 45 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat se informează cel mai mult de pe rețelele sociale.
Paginile de internet de știri reprezintă principala sursă de informații/știri mai ales pentru votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.
Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1.100 de persoane.
Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.