Din articol
Un conflict izbucnit între președintele Sudanului de Sud și adjunctul său amenință să arunce cea mai tânără națiune din lume într-un nou măcel sângeros marcat de violențe interetnice, potrivit
Rivalitatea dintre președintele Salva Kiir și prim-vicepreședintele său, Riek Machar, riscă să declanșeze un nou conflict armat, după ce săptămâna trecută ministrul apărării a condus un convoi de trupe înspre reședința celui de-al doilea om în stat, i-a dezarmat gărzile de corp și l-a arestat pe Machar.
Mulți cetățeni din Sudanul de Sud se tem de o repetare a războiului civil din perioada 2013-2018 în care au murit în jur de 400.000 de persoane.
Partidul lui Machar a spus că arestarea liderului său a distrus practic acordul de pace prin care acel conflict s-a încheiat.
„Un alt război ne va distruge viețile”, a spus Choul Magil, care și-a pierdut fratele și tatăl în timpul primului conflict. După moartea celor doi, Magil a fugit în Sudan cu mama și sora lui – acum, el are 40 de ani și trăiește din nou în Sudanul de Sud, de unde a raportat că soldații au apărut iar în număr mare pe străzile capitalei Juba.
„Nu-mi permit să fug din nou”, a spus Magil. „Sper ca Kiir și Machar să își rezolve neînțelegerile și să ne lase în pace.”
O regiune copleșită de conflicte sângeroase
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus la finalul săptămânii trecute că Washingtonul a revocat toate vizele celor care dețin pașapoarte din Sudanul de Sud din cauză că guvernul de tranziție nu acceptă întoarcerea cetățenilor săi expulzați din SUA.
După ce inițial ministrul de externe al țării a spus că la mijloc este vorba despre o persoană identificată în mod eronat ca fiind cetățean al Sudanului de Sud, guvernul din Juba a spus mai apoi că va permite intrarea în țară a persoanei în cauză „în spiritul relațiilor prietenoase” cu Statele Unite, potrivit
Tensiunile izbucnite recent în Sudanul de Sud reprezintă doar o singură piesă din puzzle-ul complicat al unei regiuni cuprinse de incidente și conflicte sângeroase.
Rebelii M23 din Rwanda au capturat două orașe majore din estul Republicii Democrate Congo – un conflict care își are originile în tensiunile etnice din zonă și în cursa pentru controlarea teritoriilor bogate în resurse naturale.
Somalia luptă contra insurgenților islamiști de aproape 20 de ani, iar forțele guvernamentale etiopiene încearcă să înăbușe o revoltă în țara lor. În același timp, Sudanul a fost cuprins de război în ultimii doi în care 12 milioane de oameni au fost strămutați.
„Violențe etnice la scară largă”
În Sudanul de Sud, mai bine de jumătate din populația de 11 milioane de oameni este afectată de foamete.
Țara s-a rupt de Sudan după zeci de ani de război care au pus față în față sudul predominant creștin și animist și nordul majoritar musulman. Tensiunile etnice au explodat provocând lupte violente între populația Dinka, din care se trage președintele Kiir, și populația Nuer, din care provine Machar – o rivalitate care continuă și în prezent.
„Marea temere este că deteriorarea politică va duce la violențe etnice la scară largă”, a spus Alan Boswell de la organizația International Crisis Group cu sediul la Bruxelles.
Acordul de pace din 2018 a creat un echilibru de putere fragil prin care Kiir a ajuns să controleze 60% din guvern și a oferit ambelor părți acces la veniturile obținute din vânzarea petrolului, cea mai importantă sursă de profit din țara pe care Fondul Monetar Internațional o consideră cea mai săracă din lume.
Coaliția de la putere s-a rupt într-un moment în care țara trece printr-o criză economică tot mai gravă, înrăutățită de inundații care au doborât recorduri istorice, o inflație uriașă și întreruperea exportului de petrol prin conductele care traversează Sudanul aflat în plin război.
Soldați și luptători aparținând diferitelor miliții din Sudanul de Sud au rămas neplătiți și cutreieră acum țara provocând incidente violente și jafuri. Kiir a amânat deja de șase ori alegerile de când a venit la putere în regiune în 2005.
Situația din prezent a ajuns să semene cu scenariul din 2013, a avertizat Edmund Yakani, un activist din Sudanul de Sud. „Etnicitatea ajunge să domine și noi folosim etnicitatea ca pe un bilet politic pentru a câștiga puterea. Situația este alarmantă.”
Ofensiva Armatei Albe și bombardamentele lansate de Uganda
Luna trecută, o miliție cunoscută sub numele de Armata Albă, dominată de trupe care provin din aceeași comunitate ca și prim-vicepreședintele Machar, au pus stăpânire pe o garnizoană a armatei în localitatea Nasir din nordul țării.
Luptătorii au capturat sute de soldați și l-au reținut pe comandantul bazei militare, Gen. David Majur Dak, care se trage din populația Dinka. Dak și zeci de soldați răniți au fost mai apoi uciși, după ce luptători din Armata Albă au tras asupra unui elicopter ONU care încerca să îi evacueze.
„Ne temem de un alt război”, a spus Gat Manong, un student de 25 de ani din Sudanul de Sud care trăiește în Uganda.
Aliații din Uganda ai lui Kiir au bombardat așezări civile din zonele controlate de trupele lui Machar, iar zeci de lideri politici și militari aliați cu Machar au fost reținuți, în timp ce mulți alții sunt dați dispăruți.
În jur de 100.000 de oameni au fost deja strămutați din cauza luptelor dintre forțele guvernamentale și milițiile etnice din statul Nilul Superior bogat în petrol, forțând mulți dintre refugiați să fugă în Etiopia.
Gen. Muhoozi Kainerugaba, comandantul armatei din Uganda care este și fiul președintelui țării, a promis că va suspenda operațiunile militare din Sudanul de Sud dacă Armata Albă își va opri ofensiva. „M-am săturat să ucid Nuer”, a scris el pe rețelele sociale.
Editor :