Astăzi, la Baba Novac, a fost comemorat căpitanul de oști Baba Novac, patronul spiritual al localității.
Alături de autoritățile locale, de Asociația „Fiii satului Baba Novac” și cu sprijinul Bisericii Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din localitate, comunitatea s-a adunat la bustul eroului. S-a făcut un parastas, au fost rostite alocuțiuni, s-au depus flori.
Baba Novac s-a născut în 1520 în satul Poreč din Serbia, dintr-o mamă româncă din familia Basarabilor (familie domnească din Țara Românească ce a dat atâția mari voievozi) și dintr-un tată sârb, pretendent într-o perioadă la tronul Serbiei. A urmat școala la Mănăstirea din Poreč. Vorbea română, sârbă, greacă și slavonă veche, iar de mic copil a învățat cum să mânuiască sabia în luptă pentru a-şi apăra credința ortodoxă în faţa invadatorilor otomani. Impozant ca statură, cu o forţă fizică ieşită din comun, luptând cu arma în mână pe câmpul de luptă și la bătrânețe, Baba Novac a intrat de tânăr în cetele de haiduci din Balcani pentru a fugi de sărăcie, după cum îl portretizează baladele populare. A fost haiduc în Serbia și Bosnia, intrând în slujba lui Mihai Viteazul în timpul atacului armatei voievodului asupra garnizoanei turcești din Ada Kaleh și i-a rămas loial până la moarte.
În armata voievodului Mihai, puternicul Baba Novac avea rangul de general alături de fraţii Preda şi Stroe Buzescu, banul Mihalcea, banul Manta şi banul Udrea. Astfel, îl găsim alături în bătălia din 18/28 octombrie 1599 la Șelimbăr, unde, nemaiavând răbdare să aștepte tratativele începute între episcopul Malaspina, sol al cardinalului Andrei Bathory și Mihai, atacă prin surprindere, contribuind la victoria obținută de Mihai. A fost descris împăratului Rudolf al II-lea ca unul dintre cei mai apreciați ostași. În anul 1600, Baba Novac este trimis de Mihai în Banat, în părțile Lipovei, unde este victorios în mai multe lupte. Apoi îl însoțește în Moldova, unde Mihai îi încredințase urmărirea lui Ieremia Movilă. Baba Novac ocupă teritoriul Moldovei și instalează o garnizoană în orașul Iași. În tot timpul campaniei, rapoartele comisarilor împăratului Rudolf al II-lea ni-l arată pe Baba Novac ca pe unul dintre cei mai apreciați ostași. Urmează cucerirea teritoriului până la Camenița și Hotin. A luptat alături de Mihai Viteazul în lupta de la Mirăslău, apoi în 9-19 septembrie 1600 în fruntea unui detașament din apropiere de Ploiești, la Năieni, reușind să întârzie cu zece zile înaintarea polonezilor, luptă apoi la Sărata, Năieni, pe 20 octombrie la Bucov, pe Teleajen.
În timp ce se afla cu o solie la Cluj, Baba Novac a fost arestat de Dieta din Cluj (formată din aristocrația maghiară) și condamnat la moarte, fiind executat prin ardere pe rug, torturat și ucis la data de 5 februarie 1601, împreună cu duhovnicul său, preotul ortodox Sascu. Au fost legaţi de două grinzi orizontale, asemănătoare unor frigări uriaşe, pe care călăii le învârteau deasupra focului. În prealabil, ei au fost schingiuiţi şi, parţial, jupuiţi de piele. Victimele erau stropite, din când în când, cu apă, pentru ca supliciul lor să fie cât mai îndelungat. Execuţia a durat aproape o oră şi jumătate. După execuție, trupurile celor doi au fost trase în țeapă lângă Bastionul Croitorilor și devorate de corbi.
Comemorarea din satul Baba Novac este un prilej de reflecție asupra valorilor patriotice și a tradițiilor locale. Istoria reală trebuie transmisă mai departe generațiilor tinere pentru a se asigura păstrarea identității.