Din articol
Problemele de sănătate din ultimii ani ale fostului papă au făcut ca potențialii urmași să fie luați în calcul cu mult înaintea decesului său, scrie
. Moartea papei Francisc a declanșat un ritual vechi de secole, implicând jurăminte sacre, realizate de cardinalii care vor alege în conclav succesorul acestuia.
Procesul de alegere a unui nou papă este învăluit în secret, fiind interzis cardinalilor să comunice cu lumea exterioară ce se întâmplă în conclav, care are loc în Capela Sixtină.
Vârsta înaintată a papei, alături de problemele sale recente de sănătate – inclusiv o infecție pulmonară gravă – au alimentat de ceva timp speculațiile privind succesiunea.
Ca de obicei, în lunile și anii anteriori morții unui papă, un grup de cardinali cunoscuți drept papabili ies în evidență ca favoriți pentru a deveni noul lider al Bisericii Catolice.
Ce urmează la Vatican după moartea papei Francisc
Vaticanul va convoca
, unde Colegiul Cardinalilor se va reuni pentru a alege următorul papă.
Regulile conclavului, valabile de la 22 ianuarie 2025, stabilesc că dintre cei 252 de cardinali, 138 pot vota — doar cei sub 80 de ani pot participa la scrutinul secret.
În fiecare zi au loc patru tururi de vot până când un candidat obține două treimi din voturi, proces care durează, de obicei, între 15 și 20 de zile, potrivit Conferinței Episcopale a SUA.
Există credința că Duhul Sfânt va călăuzi alegerea succesorului demn al Sfântului Petru.
Sunt deja mai mulți cardinali cunoscuți propuși informal ca viitori papi. În 2020, Edward Pentin a publicat o carte de referință pe această temă, intitulată „The Next Pope: The Leading Cardinal Candidates”.
Totuși, preferații se schimbă frecvent, iar în
, de unde și zicala italiană: „Intră în conclav papă și ieși cardinal”.
Dintre ultimele șase conclavuri, doar Papa Benedict al XVI-lea (în 2005) a fost ales fiind considerat favorit. Astfel, mulți vor urmări și posibilii candidați de compromis.
Cardinalul Pietro Parolin, o figură moderată și rațională în cadrul Bisericii
Cardinalul Parolin este în prezent considerat „principalul candidat”, un favorit puternic pentru a deveni următorul papă, însă „nu o certitudine”.
În calitate de secretar de stat al Vaticanului din 2013, cardinalul Parolin, în vârstă de 70 de ani și originar din Veneto, este cel mai înalt membru în rang din cadrul conclavului electoral. Mai degrabă decât să adere la orientări politice de „stânga” sau „dreapta”, cardinalul Parolin a fost considerat mult timp o figură moderată și rațională în cadrul Bisericii.
Recent, cardinalul Parolin a acordat un interviu ziarului italian L’Eco di Bergamo, în care a comentat asupra mai multor probleme geopolitice.
El a declarat: „Toți pot contribui la pace, dar soluțiile nu trebuie niciodată urmărite prin impuneri unilaterale care riscă să calce în picioare drepturile întregilor popoare, altfel nu va exista niciodată o pace justă și durabilă”.
O persoană din interiorul Vaticanului a declarat pentru The Independent: „Este greu de știut dacă el (Parolin – n.r.) este într-adevăr principalul candidat, deoarece grupul cardinalilor este foarte greu de citit. Sunt un grup foarte ciudat și, de fapt, nu se cunosc prea bine între ei. Ceea ce consideră ei un candidat bun poate fi foarte diferit de ceea ce spune presa. Parolin este un pariu sigur pentru că toți îl cunosc. A fost amabil cu toți și nu a avut conflicte cu nimeni. Lucrează în Vatican de mai bine de 10 ani și știe cum funcționează lucrurile.”.
Cardinalul Peter Erdo a comparat primirea refugiaților cu traficul de persoane
Ca fost președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, cardinalul Erdo este cunoscut ca fiind un om care își dedică practicile Mariei, mama lui Iisus.
Este principalul candidat al aripii conservatoare a Bisericii și se crede că ar putea fi principalul rival al cardinalului Parolin în primele tururi de vot din conclav.
Maghiarul în vârstă de 72 de ani a fost cunoscut ca o voce mai conservatoare în cadrul Bisericii, opunându-se, de exemplu, practicii de a permite catolicilor divorțați sau recăsătoriți să primească Sfânta Împărtășanie, din cauza convingerii sale în indisolubilitatea căsătoriei.
De asemenea, a comparat actul de a primi refugiați cu traficul de persoane. Erdo a fost făcut cardinal în 2003 de către Papa Ioan Paul al II-lea.
Cardinalul Luis Antonio Tagle e cel mai liberal dintre candidați, supranumit „Francisc 2”
Fiind al șaptelea filipinez devenit cardinal, cardinalul Tagle ar putea deveni primul papă asiatic. În prezent, în vârstă de 67 de ani, el servește ca pro-prefect pentru Secțiunea de Prima Evanghelizare a Dicasterului pentru Evanghelizare, fiind făcut cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea. Este cel mai liberal dintre candidații favoriți și este adesea supranumit „Francisc 2” datorită asemănărilor cu regretatul papă.
Cardinalul Tagle a adoptat în general o orientare politică de stânga, similară cu cea a Papei Francisc, și a criticat atitudinea și limbajul Bisericii față de persoanele gay, mamele necăsătorite și catolicii divorțați sau recăsătoriți.
În 2015, el a spus: „Cuvintele dure care au fost folosite în trecut pentru a se referi la persoanele gay, la cei divorțați și separați, la mamele necăsătorite (și așa mai departe – n.r.) au fost destul de severe. Mulți oameni care aparțineau acestor grupuri au fost etichetați și acest lucru a dus la izolarea lor față de societatea largă.”
Totuși, unele persoane din interiorul Vaticanului pun sub semnul întrebării dacă el este un candidat care are mai multă vizibilitate în mass-media decât sprijin real în rândul cardinalilor care, în cele din urmă, vor decide.
Cine mai e în cursă
Cardinalul Matteo Zuppi, pro comunitatea LGBT+ și un favorit al Papei Francisc
Considerat un favorit al Papei Francisc, cardinalul Zuppi este președintele Conferinței Episcopale din Italia din mai 2022.
În vârstă de 69 de ani, a fost numit cardinal de către Papa Francisc în 2019 și de atunci a fost trimis în mai multe misiuni internaționale. A efectuat o misiune de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, însă nu și cu Vladimir Putin, și a călătorit în Statele Unite pentru a se întâlni cu președintele de atunci, Joe Biden.
Înainte de a deveni cardinal, Zuppi și-a exprimat punctul de vedere pozitiv față de comunitatea LGBT+, scriind într-un eseu publicat în cartea lui James Martin din 2018, Building a Bridge (Un pod de construit), că ar fi „util pentru încurajarea dialogului, precum și pentru cunoașterea și înțelegerea reciprocă” adoptarea unei noi abordări pastorale față de „frații și surorile noastre LGBT”.
Cardinalul Raymond Leo Burke, un tradiționalist vocal
Considerat de critici un tradiționalist vocal, cardinalul Burke, născut în Wisconsin, a fost numit cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea în 2010.
El s-a confruntat public cu filozofiile mai liberale ale Papei Francisc, în special în ceea ce privește disponibilitatea acestuia de a permite cuplurilor divorțate și recăsătorite să primească Sfânta Împărtășanie.
De asemenea, a calificat drept „inacceptabil” noul limbaj al Bisericii referitor la contracepția artificială, căsătoria civilă și persoanele gay.
Anterior, el a declarat că politicienii catolici care susțin legalizarea avortului, cum ar fi Joe Biden, nu ar trebui să primească Sfânta Împărtășanie.
Cardinalul Mario Grech, cea mai progresistă opțiune a conclavului
Fost conservator, cardinalul maltez Mario Grech a devenit probabil cea mai progresistă opțiune pe care conclavul o va lua în considerare.
În vârstă de 68 de ani, este una dintre figurile importante din Biserică care încearcă să se apropie de comunitățile LGBT+ și să reconsidere doctrina în privința unor probleme complexe.
Vorbind în cadrul Sinodului din octombrie 2014, Grech a declarat că „doctrina credinței este capabilă să dobândească progresiv o profunzime mai mare” și că, adresându-se persoanelor aflate în relații familiale complexe, homosexualilor sau părinților de homosexuali, „este necesar să învățăm să vorbim acel limbaj care este cunoscut oamenilor contemporani și pe care aceștia îl recunosc ca mijloc de a transmite adevărul și caritatea Evangheliei.”
Favorit al Papei Francisc, Grech a fost numit în rolul influent de Secretar General al Sinodului Episcopilor.
Cardinalul Jean-Marc Aveline, o „figură destul de liberală, dar înclinată spre consens”
Arhiepiscopul de Marsilia este un nume care a început să câștige atenție și, aparent, și un anumit sprijin. Deși anterior nu era considerat papabil, el a devenit un candidat serios printre moderați după moartea Papei Francisc.
Prelatul francez, în vârstă de 66 de ani, provine din fosta colonie franceză Algeria, însă și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la Marsilia.
Cardinalul a fost descris drept o „figură destul de liberală, dar înclinată spre consens” de către site-ul College of Cardinals Report. Aceasta îl face un candidat capabil să se adreseze diferitelor facțiuni din cadrul Bisericii.
Cardinalul Aveline a fost portretizat frecvent în presa franceză ca fiind prelatul favorit al Papei Francisc, fiind considerat cel mai „bergoglian” (în referire la numele de familie al Papei Francisc, Bergoglio) dintre episcopii Franței.
Din Africa
Cardinalul Peter Turkson cu vederi politice de stânga, un critic al capitalismului neoliberal și un promotor al păcii
Prelatul ghanez, în vârstă de 76 de ani, a devenit unul dintre principalii papabili în ultimele luni și ar fi primul papă african de la Papa Gelasius I din secolul al V-lea.
Cardinalul Turkson a fost un candidat și în 2013, însă acum beneficiază de mai mult sprijin decât în conclavul în care a fost ales Papa Francisc.
Având în vedere că numărul catolicilor este în creștere în Africa și în scădere în Europa și alte țări occidentale, există sentimentul că centrul de greutate al Bisericii se mută către lumea în curs de dezvoltare.
Cardinalul Turkson are vederi politice de stânga, conducând inițiativele Bisericii pe probleme de justiție socială, fiind un critic al capitalismului neoliberal și un promotor al păcii.
Totuși, din punct de vedere teologic, el este foarte conservator și a fost una dintre vocile principale împotriva utilizării prezervativelor în contextul pandemiei de SIDA din Africa. De asemenea, a susținut o viziune mai strictă asupra homosexualității.
Cardinalul Robert Sarah s-a opus tentativelor de recunoaștere a homosexualității în diverse țări africane
Un alt papabil african este cardinalul Robert Sarah din Guineea. În vârstă de 79 de ani, conservatorul a fost un aliat al fostului papă Benedict și a fost președintele Consiliului Pontifical.
Cardinalul Sarah este o figură importantă în Vatican încă din 2001, acumulând o vastă experiență în diferite funcții în instituțiile Bisericii. Unii au considerat că cea mai bună oportunitate a sa a fost în 2013, atunci când conclavul l-a ales pe Papa Francisc.
Cardinalul Sarah este un tradiționalist și conservator, sugerând că unele dintre reformele aduse de Conciliul Vatican II pentru modernizarea Bisericii în anii ’60 nu sunt obligatorii. Este un critic fervent al comunității LGBT+ și s-a opus tentativelor de recunoaștere a homosexualității în diverse țări africane.
Unul dintre punctele sale forte este înțelegerea profundă și respectul față de Islam, provenind dintr-o țară unde populația este împărțită între cele două religii. El s-a opus atacurilor occidentale asupra țărilor musulmane, precum Irak. A remarcat odată: „Islamul din țara mea este o religie fraternă și pașnică.”
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu, un conservator care a jucat un rol esențial în extinderea catolicismului în Africa
Încheind contingentul african, Arhiepiscopul de Kinshasa și liderul Bisericii din Republica Democrată Congo este unul dintre candidații în creștere. La 65 de ani, el este unul dintre cei mai tineri papabili și un nume care câștigă teren pe diverse liste ca posibil succesor al Papei Francisc.
Besungu a jucat un rol esențial în extinderea catolicismului în Africa și a câștigat admirația multora pentru că a înfruntat guvernul din RDC, care a ordonat o investigație asupra sa pentru acuzații de sedițiune.
Însă, asemenea altor cardinali africani, el este conservator și a ajuns în atenția internațională prin opoziția sa față de binecuvântarea uniunilor între persoane de același sex.
Alți candidați
Cardinalul Angelo Scola. Dacă ar fi ales ar deveni cel mai vârstnic papă ales de la Clement al X-lea în 1670
Fostul Arhiepiscop de Milano este principalul nume dintre cei patru cardinali italieni considerați candidați de compromis, în cazul în care facțiunile conclavului nu reușesc să ajungă la un acord asupra favoriților principali.
La 83 de ani, Scola ar deveni cel mai vârstnic papă ales de la Clement al X-lea în 1670, iar speranța ar fi ca el să ofere o conducere stabilă, dar necontroversată, oferind astfel Bisericii timp de reflecție pentru a decide în ce direcție să meargă pe viitor.
Totuși, ultima dată când cardinalii au ales o opțiune aparent temporară și sigură, l-au ales pe Ioan al XXIII-lea, în 1958, la 77 de ani, care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai radicali și influenți papi din istorie, lansând Conciliul Vatican II, ce a modernizat Biserica și a schimbat catolicismul pentru totdeauna.
Cardinalul Wim Eijk, medic de profesie și opozant vehement al drepturilor LGBT+
Arhiepiscopul de Utrecht, în vârstă de 71 de ani, a fost unul dintre cei mai mari critici conservatori ai pontificatului Papei Francisc. Medic de profesie, este un caz rar între cardinali având o formare științifică, dar a fost un opozant vehement al drepturilor LGBT+.
În 2015 a atras atenția publică după ce a demis un trezorier parohial pentru că era transgender.
De asemenea, a fost foarte critic față de încercările ecumenice de apropiere față de alte confesiuni creștine. În 2018 l-a criticat sever pe Papa Francisc pentru că nu a respins în totalitate o propunere a episcopilor germani de a permite protestanților să primească Euharistia.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa. Alegerea sa ar reprezenta o declarație geopolitică majoră din partea Bisericii Catolice
Patriarhul Ierusalimului are doar 60 de ani și este mult mai tânăr decât ceilalți candidați, însă numele său este tot mai des discutat ca o opțiune „surpriză” de către conclav. Este posibil ca, până la începerea conclavului, să devină unul dintre candidații serioși.
În esență, rolul său ca lider al catolicilor din Țara Sfântă, într-un moment în care evenimentele din Israel și Gaza domină politica mondială și cea a Bisericii, îi oferă o poziție aparte.
Alegerea lui Pizzaballa ar reprezenta o declarație geopolitică majoră din partea Bisericii, mai ales într-o perioadă în care aceasta a fost foarte critică la adresa guvernului lui Benjamin Netanyahu.
Totuși, Pizzaballa nu a luat partea niciunei tabere, așa cum au făcut alții. A fost printre primii care au condamnat Hamas pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului și s-a oferit voluntar în schimbul copiilor israelieni luați ostatici de teroriștii palestinieni.
Pe lângă faptul că este o figură eroică și un diplomat abil, el este și un important cercetător biblic. Papa Francisc îl respecta profund și îl suna aproape zilnic.
Este aproape sigur că va primi voturi în conclav, iar dacă nu va fi ales acum din cauza vârstei relativ tinere, va rămâne un candidat puternic pentru viitor.
Cardinalul Marc Ouellet: „Va fi nevoie de o participare mai mare a femeilor în formarea preoților”
Cardinalul canadian din Quebec vorbește fluent șapte limbi. La 80 de ani, el este acum prea în vârstă pentru a vota în conclav, deși rămâne un candidat la papalitate.
Șansele sale au fost însă afectate de acuzațiile care au apărut în august 2022, când o plângere a fost depusă împotriva sa de către o femeie neidentificată.
Anterior, Ouellet fusese una dintre vocile principale care cereau schimbări în Biserică, în urma scandalului de abuzuri sexuale comise de preoți.
În 2018, el a declarat: „Va fi nevoie de o participare mai mare a femeilor în formarea preoților, în predare, în discernământul candidaților și în echilibrul lor emoțional”.
Un Papă britanic?
Cardinalul Vincent Nichols. Alegerea sa ar putea apărea ca un compromis, dacă apare un blocaj între facțiunile conclavului
În vârstă de 79 de ani, el conduce Biserica Catolică din Anglia și Țara Galilor din 2009 și este suficient de tânăr pentru a vota în conclav, deoarece împlinește 80 de ani abia în noiembrie.
Cardinalul Nichols este considerat un candidat moderat și echilibrat și ar putea apărea ca o figură de compromis în cazul unui blocaj între facțiunile conclavului.
Originar din Crosby, Lancashire, el ar fi primul papă britanic de la Adrian al IV-lea în 1154.
În Regatul Unit, a ales cu grijă subiectele în care să intervină, evitând dezbaterile despre LGBT+, dar a purtat o luptă puternică împotriva proiectului de lege privind sinuciderea asistată aflat în dezbatere în Parlament.
Totuși, nu este considerat printre papabili, iar șansele sale sunt reduse. Cu toate acestea, papi aleși dintre cei considerați „nepapabili” au existat de opt ori, inclusiv Ioan al XXIII-lea, care a inițiat Conciliul Vatican II, și Ioan Paul al II-lea.
Cardinalul Kevin Farrell. Vederile sale conservatoare nu l-au ferit de controverse diplomatice
În prezent, Cardinalul Kevin Farrell, un american de origine irlandeză care a anunțat moartea Papei Francisc, îndeplinește rolul de șef administrativ temporar al Bisericii, în calitate de Camerlengo al Sfintei Biserici Romane.
La 77 de ani, nu poate fi exclus complet ca succesor, însă nu este considerat papabil, iar lista celor din fața lui este lungă.
În plus, vederile sale conservatoare nu l-au ferit de controverse diplomatice. În 2018, a împiedicat-o pe președinta Irlandei de atunci, Mary McAleese – susținătoare a hirotonirii femeilor și a căsătoriilor între persoane de același sex – să vorbească la o conferință de la Vatican dedicată femeilor în Biserică.
Editor :