Din articol
Aplicația de mesagerie Telegram nu este deloc prima alegere în materie de social media în România. Telegram se află cu mult
giganților precum Facebook, Instagram, WhatsApp și TikTok, potrivit companiei de consultanță Kepios. Cu toate acestea, 26% dintre români îl utilizează cel puțin o dată pe lună. Și a devenit un teren important pentru actorii proruși care urmăresc să submineze procesele democratice, arată un raport publicat de
Telegram are reguli de moderare mai puțin stricte, este adesea utilizat de grupurile de extremă dreapta și de alte grupuri radicale din țările europene, deoarece acestea ar putea fi interzise pe platformele mainstream, notează autorii raportului. O strategie comună este menținerea unei prezențe cu acoperire largă pe platforme precum Facebook, utilizând în același timp Telegram pentru conținut „necenzurat” destinat susținătorilor radicali sau pentru a extinde ușor acoperirea.
202 canale în limba română
În total, au fost identificate 202 de canale în limba română, care pot fi împărțite în diferite grupuri.
Cel mai mare grup, care ocupă un sfert din rețea, este format din canale de dreapta și anti-UE (50 de canale). Majoritatea conținutului lor, 42%, este dedicat Ucrainei, iar 30% este despre știri din România.
Al doilea grup este format din canale de teorii ale conspirației (39), care dedică o treime din conținutul lor teoriilor conspiraționiste și altor informații alternative neverificabile pe diverse teme, precum sănătatea, politica sau religia.
Al treilea grup este format din actori locali pro-Kremlin (39) – canale care sunt oarecum similare cu cele de extremă dreapta în ceea ce privește politica internă, dar care dedică mai mult conținut perspectivei pro-Kremlin nu numai cu privire la Ucraina (43%), ci și la politica internațională (18%). De asemenea, acest grup include trei canale rusești care vizează românii: versiunile moldovenești și românești ale Sputnik și ambasada Rusiei în România.
Al patrulea grup este format din mass-media și agregatoare de știri relativ neutre (30), cu peste 80 % din conținut împărțit între știri românești, ucrainene și internaționale.
Al cincilea grup este una dintre caracteristicile distincte ale rețelei românești – canalele religioase (15). Deși majoritatea conținutului lor este în mare parte apolitic, acestea ar putea totuși să ofere puncte de vedere politice conservatoare asupra politicii românești.
Grupul pro-Kremlin
Grupul pro-Kremlin, împreună cu extrema dreaptă, este principalul difuzor al narațiunii conform căreia România se transformă într-o „dictatură”. În perioada de după anularea alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni referitoare la România ca fiind o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi în diferite grupuri antiguvernamentale.
Creșterea este evidentă – într-o săptămână de vârf s-au înregistrat cu 38% mai multe mențiuni decât în întreaga lună precedentă. 63% din conținut a fost postat de canalele pro-Kremlin.
Pretextul „opoziției la dictatură” a devenit tactica de mobilizare a alegătorilor, se arată în raport.
Canalele religioase
guvernul că a pus la cale o „lovitură de stat” și că intenționează să distrugă toate „organizațiile patriotice și creștine”. Politiciana de extremă dreapta Diana Șoșoacă, suspendată de două ori de la participarea la alegeri,
lui Putin pe 16 martie și a afirmat că România este „adevărata dictatură”, cu un guvern ilegitim care nu reflectă voința poporului, notează raportul.
Alte canale
protestele de masă susținute de partidele de extremă dreapta ca fiind una dintre puținele modalități de a inversa „tirania”.
48 de canale de propagandă rusă, care constituie 24% din rețea
În cadrul scenei Telegram din România, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, care constituie 24% din rețea. Canalele de propagandă au repostat în mod constant propagandă rusă de la începutul anului 2022. Sursele includeau versiuni în limba engleză sau română ale unor mass-media finanțate de stat, precum RT și Sputnik, un canal al ambasadei Rusiei în România, precum și alte canale pro-Kremlin, cum ar fi bloggeri de război și agregatoare de știri.
Un exemplu este amplificarea vocilor oficialilor ruși, cum ar fi
purtătoarei de cuvânt a MAE, Maria Zakharova, despre „anularea” culturii ruse în România. Altele includ promovarea știrilor legate de Ucraina cu o tentă pro-Kremlin, cum ar fi
Ucrainei pentru oprirea tranzitului gazelor rusești.
În total, au fost găsite peste 4.000 de repostări unice din mass-media de propagandă rusă, ceea ce reprezintă o medie de 103 pe lună. Printre liderii „clasamentului” canalelor românești se află în principal canale care tind să combine perspectiva prorusă cu teorii conspiraționiste (cum ar fi canalele catrinaLudwig și cathysoim) sau naționalismul de dreapta (DanMVChiticNecenzurat, dianafangrup). Acest context este obișnuit pentru țările europene, care consideră Telegram un refugiu împotriva „cenzurii”, notează raportul.
Dincolo de repostarea directă a conținutului pro-Kremlin, o tactică mai subtilă implică canalele relativ „curate” care distribuie postări. Acestea pot omite opiniile pro-Kremlin (de exemplu, cu privire la scenariile de încetare a focului sau rolul UE), dar contribuie totuși la difuzarea narațiunilor defăimătoare către un public mai larg. Au fost identificate 48 de canale și 58 de canale conexe – 52% din totalul canalelor Telegram din România. Numărul real ar putea fi chiar mai mare, deoarece unele canale ar putea utiliza metode mai puțin transparente pentru a difuza punctul de vedere al Kremlinului.
Canalele Telegram susțin candidații „anti-establishment”
Alegerile actuale au 5 candidați principali:
George Simion, politician de extremă dreapta și lider al partidului AUR, care urmărește să obțină voturile alegătorilor favorabili lui Călin Georgescu. Deși Georgescu însuși nu a susținut public niciun candidat, Simion a exprimat ideea de a-l numi prim-ministru pe candidatul interzis, dacă va fi ales.
Crin Antonescu, candidat al coaliției dintre Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și partidul minorității maghiare, UDMR. Deși este candidatul unui partid de centru, Antonescu a făcut declarații conservatoare,
la valorile tradiționale ale familiei.
Nicușor Dan, primar al Bucureștiului. Acest candidat susține creșterea cheltuielilor pentru apărare și acordarea de sprijin militar Ucrainei. El este susținut de mai multe partide liberale proeuropene.
Victor Ponta, un alt candidat de dreapta și fost prim-ministru (2015). Are un program naționalist „România pe primul loc”, care include interzicerea tranzitului cerealelor ucrainene – o oportunitate crucială de export pentru Ucraina.
Elena Lasconi, candidată liberală și președintă a Uniunii Salvă România (USR). Ea s-a clasat pe locul al doilea în alegerile anulate din 2024, dar nu a reușit să obțină sprijin pentru realegere, cu un procent de sub 10%. Din acest motiv, partidul său a decis să-l susțină pe Nicușor Dan, unul dintre fondatorii USR, afirmând că ar fi păcat să nu existe o reprezentare pro-UE în turul al doilea.
Nemulțumirea față de guvern este larg răspândită în majoritatea grupurilor. Pentru a evalua atitudinea față de guvern și candidați, au fost grupate grupurile de extremă dreapta, anti-UE, conspiraționiste și religioase într-o categorie antisistemică, pe baza conținutului lor politic. Apoi, a fost efectuată o analiză a sentimentelor pentru a observa perspectiva fiecărui grup.
Criticile aduse actualului guvern îi vizează în primul rând pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe primul ministru Marcel Ciolacu. Iohannis este criticat pe scară largă – chiar și dincolo de actorii antisistem – pentru incapacitatea de a combate corupția. Ciolacu și partidul său sunt acuzați că joacă pe mâna candidaților de dreapta și că nu reușesc să prezinte o alternativă unitară pentru a contracara mișcările populiste.
„Sfârșitul democrației”
Canalele pro-Kremlin arată o aliniere consistentă în narațiunile lor atât despre George Simion (și extrema dreaptă), cât și despre „sistem”. Pe lângă repostarea conținutului rus despre război sau afaceri internaționale, unele adoptă direct perspectivele rusești asupra alegerilor din România.
A numi actualul guvern român „dictatură”, „mafie”, „globaliști” și „stat profund” a devenit o parte obișnuită a strategiei susținătorilor lui Călin Georgescu. George Simion a numit anularea alegerilor „sfârșitul democrației”, subliniind că actuala situație politică din România nu privește doar țara, ci viitorul democrației în Europa în ansamblu.
Narațiunile despre transformarea României într-o „dictatură” coincid cu viziunea oficialilor ruși asupra evenimentelor. Dmitri Medvedev a comentat persecuția lui Georgescu
că „statul profund a îngropat efectiv democrația” și a comparat sarcastic guvernul român cu regimul lui Nicolae Ceaușescu, se arată în raportul citat.
„Fantoma lui Ceaușescu”
Anularea și dinamica generală a politicii românești au dat naștere „fantomei” lui Nicolae Ceaușescu.
În contextul electoral, forțele antiguvernamentale adoptă abordări oarecum contradictorii față de imaginea lui Ceaușescu și, mai larg, față de moștenirea regimului comunist din România. După anularea rezultatelor, o tabără a început să compare actualul guvern cu regimul anterior. O altă tabără îl compară de fapt pe Georgescu cu Ceaușescu într-o lumină pozitivă – susținând că amândoi au fost acuzați fără dovezi. Ambele tabere au abordări opuse față de imaginea lui Ceaușescu, dar sunt unite într-un singur lucru – sprijinul pentru Georgescu.
Pe măsură ce George Simion câștigă teren și conduce în sondajele pentru primul tur, făcând campanie pentru „restabilirea democrației” în România, alegerile viitoare sunt cruciale pentru poziția regională a NATO. Rolul cheie al României ca hub logistic pe flancul estic al Alianței, împreună cu construcția de către NATO a celei mai mari baze militare europene în apropiere de Constanța, subliniază această importanță. În timp ce Simion susține NATO sub conducerea SUA, viitorul României în UE și garanțiile de securitate pentru Ucraina, Bruxelles va monitoriza îndeaproape alegerile. Intenția lui Simion de a-l readuce pe Georgescu în politică ridică îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Kremlinul să câștige un nou cal troian în cadrul UE, conchide raportul.
Raportul, integral,
Editor :