Din articol
Revolta elvețiană împotriva acordului F-35 stârnește îngrijorări în domeniul apărării din SUA. În Elveția, o națiune renumită pentru neutralitatea sa fermă și prudența fiscală, un val tot mai mare de opoziție publică și politică contestă decizia țării de a achiziționa 36 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35A Lightning II.
Sondajele recente indică faptul că 81% dintre cetățenii elvețieni se opun achiziției, dezaprobarea ajungând la 87% în regiunile francofone, conform unui sondaj realizat de WatsonActu la începutul anului 2025. O petiție care solicită anularea tranzacției de 6,1 miliarde de dolari a strâns mii de semnături, reflectând nemulțumirea generală.
Această rezistență crescândă, care apare la câțiva ani după semnarea contractului în septembrie 2022, ridică întrebări cu privire la motivul pentru care Elveția, o țară care rareori își schimbă politica de apărare, reconsideră o piatră de temelie a modernizării sale militare. Răspunsul se află într-o interacțiune complexă între identitatea națională, preocupările tehnologice și curentele geopolitice globale, cu implicații care se extind mult dincolo de Alpi.
Angajamentul Elveției față de neutralitate, un principiu consacrat în constituția sa și susținut de 96% dintre cetățenii săi într-un sondaj realizat în 2021 de Swiss Broadcasting Corporation, a modelat mult timp strategia sa de apărare. Spre deosebire de națiunile cu ambiții militare expansive, forțele aeriene elvețiene au în principal un rol defensiv, desfășurând misiuni de poliție aeriană pentru a-și proteja spațiul aerian.
F-35A, un avion de vânătoare stealth de generația a cincea conceput pentru războaie centrate pe rețea și operațiuni ofensive, pare să nu fie în concordanță cu această misiune. Capacitățile sale avansate, adaptate pentru conflicte de intensitate ridicată, depășesc nevoile unei națiuni axate mai degrabă pe protecția suveranității decât pe proiecția puterii, spun criticii.
Decizia de a alege F-35 în locul unor concurenți precum avionul francez Dassault Rafale în 2021 a stârnit controverse, oponenții catalogându-l drept o „opțiune Ferrari” nepotrivită pentru cerințele modeste ale Elveției.
Alegerea, aprobată la limită cu 50,1% într-un referendum din 2020 pentru finanțarea de noi avioane, a fost determinată de o combinație de evaluări tehnice și presiuni politice, inclusiv de dorința Elveției de a se alinia la sistemele compatibile cu NATO, în ciuda faptului că nu este membră a alianței.
Citește și
Tehnologii sofisticate
Pentru Elveția, sofisticarea tehnologică a F-35 este atât un avantaj, cât și un dezavantaj. Senzorii avansați ai avionului și interoperabilitatea cu sistemele NATO au promis să modernizeze Forțele Aeriene Elvețiene, înlocuind flota îmbătrânită de F/A-18 Hornets și F-5 Tigers.
Cu toate acestea, dependența sa de actualizările software și de logistică controlate de SUA a generat îngrijorări cu privire la autonomia operațională. Elveția, o națiune care se mândrește cu independența sa, se confruntă cu perspectiva de a depinde de Lockheed Martin și de guvernul SUA pentru întreținerea și actualizările esențiale. Această dependență este deosebit de îngrijorătoare având în vedere istoricul de provocări tehnice al modelului F-35.
Probleme de fiabilitate
GAO a raportat în 2023 că doar 55% din avioanele F-35 din întreaga flotă americană erau capabile de misiune în orice moment, citând probleme legate de fiabilitatea motoarelor, erori software și întârzieri în lanțul de aprovizionare. Aceste probleme amplifică scepticismul elvețian, contribuabilii întrebându-se dacă capacitățile avionului justifică costurile și riscurile.
Dezbaterea privind F-35 reflectă, de asemenea, tensiuni mai profunde între poziția neutră a Elveției și realitățile geopolitice ale apărării moderne. Procesul de selecție, supravegheat de agenția elvețiană de achiziții publice pentru apărare Armasuisse, a fost marcat de acuzații de părtinire față de opțiunea SUA.
O scurgere de informații din 2021, raportată de publicația elvețiană Neue Zürcher Zeitung, a sugerat că criteriile de evaluare au favorizat proiecțiile de costuri pe termen lung ale modelului F-35, în ciuda prețului său inițial mai ridicat în comparație cu Rafale. Criticii, inclusiv membri ai Partidului Social Democrat și ai Partidului Verde, au solicitat o reexaminare a deciziei, indicând Rafale drept o alternativă mai autonomă și mai rentabilă.
Dincolo de preocupările tehnice și financiare, controversa legată de F-35 scoate la iveală neliniști mai ample cu privire la locul Elveției într-o ordine globală în schimbare. Alegerea avionului a fost parțial un semn de cooperare mai strânsă cu NATO, o protecție strategică împotriva amenințărilor crescânde la adresa securității europene, în special după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Cu toate acestea, statutul de țară nealiniată al Elveției complică această aliniere. Sentimentul public, așa cum reiese din sondajul WatsonActu, reflectă neliniștea cu privire la implicarea în prioritățile de apărare ale SUA, în special pe fondul speculațiilor cu privire la viitoarele schimbări ale politicii externe americane. Posibilitatea unei a doua administrații Trump, care a pus sub semnul întrebării angajamentele multilaterale, a sporit temerile că Elveția ar putea rămâne vulnerabilă dacă sprijinul SUA scade.
Aceste preocupări sunt ecoul unor dezbateri mai ample în rândul aliaților Statelor Unite cu privire la dependența excesivă de tehnologia americană. În timp ce națiuni precum Țările de Jos și Norvegia au adoptat F-35, altele, cum ar fi Canada, s-au confruntat cu reacții interne de respingere a unor achiziții similare, după cum a raportat CBC News în 2023.
Revolta elvețiană împotriva avionului F-35 subliniază un moment crucial în dinamica globală a apărării. În esența sa, controversa nu se referă doar la un avion de luptă, ci și la prețul alinierii într-o eră a incertitudinii. Lupta Elveției reflectă o întrebare mai largă cu care se confruntă aliații Statelor Unite: își pot păstra națiunile autonomia, adoptând în același timp tehnologii care le leagă de interesele americane?
„F-35, o minune a ingineriei, întruchipează această dilemă, oferind capacități de neegalat la prețul unei dependențe fără precedent. În timp ce Elveția își cântărește opțiunile, decizia sa va răsuna mult dincolo de granițele sale, putând remodela alianțele și piețele.”, comentează
Editor :