„Va reuși Guvernul Bolojan reforma pensiilor speciale ale magistraților?”, o întrebare la care răspund jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. Florin Negruțiu afirmă că „Casta magistraților a devenit cel mai mare adversar al ideii de justiție echitabilă, iar pensiile speciale sunt un simbol al nedreptății sociale.” Claudiu Pândaru subliniază că „Deși reforma este corectă, este foarte posibil ca ea să fie blocată din interior, chiar de către cei care beneficiază de aceste privilegii.”
Discuția integrală:
Claudiu Pândaru:
Ilie Bolojan a anunțat o nouă măsură din pachetul de reforme – reforma pensiilor speciale ale magistraților. Nici n-a fost bine lansată că a și fost combătută dur de CSM, de unii judecători și chiar de ministrul Justiției, care deja sugerează că e o temă încă „de discutat.” Florin, crezi că se va ajunge concret la reformarea acestui sistem în care magistrații ies la pensie la 40 și ceva de ani cu pensii mai mari decât salariile?
Florin Negruțiu:
În momentul de față, cel mai mare adversar al justiției este chiar justiția. Sunt magistrați care s-au constituit într-o castă privilegiată și care nu vor să renunțe la aceste privilegii. Justiția nu ar trebui să fie stat în stat, ci parte a societății. Iar încrederea publică în justiție este făcută praf, în mare parte, din cauza pensiilor speciale.
Avem magistrați care câștigă pensii de cinci-șase ori mai mari decât un chirurg, un profesor sau un inginer. Mai mult, ies la pensie cu 17 ani mai devreme decât restul societății. Acest sistem este profund inechitabil. Proiectul lui Ilie Bolojan este corect: pensiile trebuie să aibă bază contributivă, iar vârsta de pensionare ar trebui să fie unitară – 65 de ani. Doar în cazuri excepționale, în medii cu risc foarte ridicat, să existe pensionare anticipată.
În prezent, pensiile speciale ale magistraților consumă o parte uriașă din bugetul destinat pensiilor, lăsând mai puțin pentru cei care contribuie zeci de ani fără privilegii. Reforma lui Bolojan nu are în acest moment susținerea CSM-ului, a ministrului Justiției sau a partidelor, dar are susținerea cetățenilor. Și asta poate conta.
Problema va fi însă de natură juridică. Cei care vor fi vizați de reforma pensiilor speciale – adică magistrații care încă nu au ieșit la pensie – vor ataca legea în instanță sau chiar înainte de a intra în vigoare. Și cine o va judeca? Exact aceia care sunt afectați de ea.
Da, dar să fim clari. A fi „afectat” nu înseamnă să intri în sărăcie. Dacă pensia ta scade de la 25.000 lei la 18.000 lei, nu vorbim de supraviețuire, ci de pierderea unui privilegiu. E o diferență esențială. Nu e ca în cazul cuiva care rămâne fără venituri.
Și, ca să lămurim lucrurile, reforma vizează magistrații care urmează să iasă la pensie, nu pe cei care deja primesc aceste sume. Totuși, opoziția pe care o vedem deja e virulentă. Iar pericolul real este ca această opoziție să se transforme în decizii de anulare, din partea sistemului care ar trebui să aplice legea. Exact acolo va fi testul de rezistență al reformei.
Alte opinii