Din articol
Cardinali din întreaga lume se întrunesc în conclav începând de miercuri pentru a-l alege pe succesorul Papei Francisc. Doar 133 de cardinali, cu vârsta sub 80 de ani, vor participa la vot.
Diplomaţi, practicieni, teologi şi mediatori: iată care sunt 16 dintre aceşti cardinali ale căror voci vor conta la vot. În timp ce unii sunt prezentaţi de observatori drept „papabili”, favoriţi pentru a-i succeda Papei Francisc, rezultatul conclavului este întotdeauna imprevizibil, ceea ce face ca orice predicţie să fie foarte riscantă, relatează luni AFP, informează Agerpres.
Pietro Parolin (Italia), numărul doi la Vatican, 70 de ani
Secretar de Stat (numărul doi la Vatican) pe aproape întreaga perioadă a pontificatului lui Francisc, acest diplomat cu o vastă experienţă a fost mâna dreaptă a papei şi o prezenţă notabilă pe scena internaţională.
Cu o siluetă uşor curbată, o voce răguşită şi un temperament calm, el a călătorit în întreaga lume şi este cunoscut de numeroşi lideri politici, precum şi de întreaga Curie Romană (aparatul administrativ al Sfântului Scaun), în al cărui mecanism este versat.
Membru al Consiliului Cardinalilor, cu o înţelegere profundă a problemelor, el a jucat un rol cheie în semnarea în 2018 a unui acord istoric între Sfântul Scaun şi China privind numirea episcopilor.
Pierbattista Pizzaballa (Italia), Patriarhul latin al Ierusalimului, 60 de ani
Fin cunoscător al Orientului Mijlociu, acest franciscan şi teolog italian, vorbitor de ebraică şi engleză, a sosit la Ierusalim în 1990.
În septembrie 2023, el a devenit primul Patriarh al Ierusalimului – cea mai înaltă autoritate catolică din Orient. O lună mai târziu, a izbucnit războiul între Hamas şi Israel, cu repercusiuni în regiune. Numeroasele sale apeluri la pace l-au plasat în centrul atenţiei.
Matteo Maria Zuppi (Italia), Arhiepiscop de Bologna, 69 de ani
Acest diplomat discret şi experimentat desfăşoară misiuni de mediere politică în străinătate de peste 30 de ani. Membru al comunităţii romane Sant’Egidio, canalul neoficial de diplomaţie al Sfântului Scaun, el a servit ca mediator în Mozambic şi ca emisar special al Papei Francisc pentru pace în Ucraina.
Arhiepiscop de Bologna, este preşedintele Conferinţei Episcopale Italiene (CEI) din 2022.
Acest bărbat zvelt, cu o expresie jovială, se bucură de o mare popularitate în Italia datorită activităţii sale în beneficiul celor mai săraci. El pledează pentru primirea în Biserică a migranţilor şi a credincioşilor homosexuali.
Claudio Gugerotti (Italia), 69 de ani
Diplomat experimentat şi poliglot, acest italian din Verona (nord) este un expert în lumea slavă.
Cariera sa l-a condus la îndeplinirea funcţiei de nunţiu (ambasador al Sfântului Scaun) în mai multe ţări din regiune (Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Ucraina), precum şi în Regatul Unit.
Consultat de Papă cu privire la războiul dintre Ucraina şi Rusia, el este Prefect al Dicasterului pentru Bisericile Răsăritene din 2022.
Jean-Marc Aveline (Franţa), Arhiepiscop de Marsilia, 66 de ani
Născut în Algeria, descendent dintr-o familie de „pied-noir” andaluzi, Monseniorul Aveline şi-a petrecut aproape întreaga viaţă la Marsilia, unde a devenit o figură emblematică.
Numit arhiepiscop de Marsilia în 2019 şi ulterior cardinal, în 2022, acest apărător al fraternităţii interculturale, cu o prezenţă zâmbitoare şi amabilă, a căutat încă de la început să promoveze dialogul interreligios paşnic şi să acţioneze pentru apărarea migranţilor, doi piloni ai pontificatului lui Francisc.
Ales preşedinte al Conferinţei Episcopilor Franţei la începutul lunii aprilie, el a fost şi principalul arhitect al vizitei Papei la Marsilia, în 2023.
Anders Arborelius (Suedia), episcop de Stockholm, 75 de ani
Acest luteran suedez s-a convertit la catolicism într-o ţară a cărei populaţie, majoritar protestantă, este şi una dintre cele mai secularizate de pe planetă.
Primul episcop catolic de naţionalitate suedeză, el a fost numit cardinal în 2017.
În acord cu Franisc, Anders Arborelius apără primirea migranţilor în Europa.
Mario Grech (Malta), Episcop de Gozo, 68 de ani
Episcopul de Gozo, a doua insulă ca mărime din micul arhipelag mediteranean al Maltei, a jucat un rol crucial în timpul sinodului despre viitorul Bisericii convocat de Papa Francisc.
Episcopul Grech a fost secretarul general al acestei adunări mondiale, care a deliberat asupra unor probleme cruciale, cum ar fi locul femeilor şi al celor divorţaţi şi recăsătoriţi.
În această ipostază, el a realizat un delicat exerciţiu de echilibristică, urmând dorinţa lui Francisc de a crea o biserică deschisă şi diligentă, atent în acelaşi timp la preocupările conservatoare.
Peter Erdo (Ungaria), Arhiepiscop de Budapesta, 72 de ani
Acest intelectual auster, care vorbeşte şapte limbi, este apreciat pentru expertiza sa teologică şi deschiderea către alte religii.
Un fervent apărător al dialogului cu creştinii ortodocşi, el acordă, de asemenea, o atenţie deosebită şi comunităţii evreieşti. Are opinii foarte conservatoare, atât în ceea ce îi priveşte pe cei divorţaţi şi recăsătoriţi, cât şi cuplurile homosexuale.
El a fost criticat pentru tăcerea sa în faţa exceselor antidemocratice ale guvernului lui Viktor Orban, în timp ce Biserica din Ungaria, dimpotrivă, a salutat iniţiativele sale de renovare a lăcaşurilor de cult şi de recreştinare a şcolilor în numele apărării creştinismului în Europa.
Jean-Claude Hollerich (Luxemburg), arhiepiscop de Luxemburg, 66 de ani
Iezuit ca şi Francisc, acest cardinal, pasionat de literatura germană şi de cultura japoneză, a fost şi membru al Dicasterului pentru Cultură şi Educaţie, precum şi al celui pentru Dialog Interreligios.
Specialist în relaţiile culturale dintre Europa şi Orientul Îndepărtat, sensibil la problemele de mediu, el este considerat un teolog ferm în ceea ce priveşte dogmele, însă deschis evoluţiilor societale, la fel ca regretatul papă, de care a fost apropiat.
Luis Antonio Tagle (Filipine), 67 de ani
Fostul arhiepiscop de Manila, Luis Antonio Tagle, este o figură moderată, care nu a ezitat să critice Biserica Catolică pentru eşecurile sale, în special în cazurile de abuz sexual asupra copiilor.
La fel ca Papa Francisc, el este un susţinător important al săracilor, migranţilor şi persoanelor marginalizate, până la punctul de a fi poreclit „Francisc asiatic”.
Acest bărbat carismatic, cu ochelari dreptunghiulari, aspect tineresc şi un zâmbet natural, poreclit „Chito”, a fost numit cardinal de Benedict al XVI-lea în 2012 şi fusese deja luat în considerare ca un posibil candidat la conclavul din 2013 care a dus la alegerea lui Francisc.
Charles Maung Bo (Myanmar), arhiepiscop de Rangoon, 76 de ani
Monseniorul Bo a fost numit cardinal în 2015 de Papa Francisc, primul şi singurul din Myanmar.
Salezianul a făcut apel la dialog şi reconciliere în ţara sa afectată de conflicte şi, după lovitura de stat militară din 2021, i-a îndemnat pe protestatarii opoziţiei să rămână non-violenţi.
El însuşi provenind dintr-o minoritate etnică, i-a apărat pe etnicii rohingya persecutaţi, majoritar musulmani, şi a vorbit împotriva traficului de persoane care perturbă viaţa multor tineri din Myanmar.
Peter Turkson (Ghana), 76 de ani
Unul dintre cei mai influenţi cardinali africani, monseniorul Turkson, a fost adesea considerat favorit pentru a deveni primul papă de culoare al Bisericii Catolice.
Născut într-o familie modestă cu zece copii, Turkson vorbeşte şase limbi şi a vizitat Forumul Economic Mondial de la Davos de mai multe ori pentru a le atrage atenţia liderilor în domeniul afacerilor cu privire la excesele economiei liberale.
Fridolin Ambongo (Republica Democrată Congo), 65 de ani
O voce puternică în cadrul mişcării pentru pace din Republica Democrată Congo, o ţară devastată de decenii de violenţe, Fridolin Ambongo ar putea aduna voturile cardinalilor consideraţi conservatori.
El s-a alăturat vocilor care au protestat la publicarea, în decembrie 2023, de către Vatican, a documentului „Fiducia supplicans”, care deschidea calea către binecuvântări pentru cuplurile formate din persoane de acelaşi sex.
Arhiepiscop de Kinshasa din 2018 şi cardinal din 2019, el a fost, de asemenea, membru al „C9”, consiliul format din nouă cardinali responsabili de consilierea Papei cu privire la reforma Bisericii.
Robert Sarah (Guineea), 79 de ani
O personalitate importantă printre catolicii tradiţionalişti critici la adresa lui Francisc, acest francofon rezervat se remarcă prin poziţiile sale foarte conservatoare în ceea ce priveşte imigraţia şi homosexualitatea.
Astfel, el a calificat drept „erezie” textul Sfântului Scaun din 2023 care deschidea calea către binecuvântări pentru cuplurile formate din persoane de acelaşi sex, o evoluţie respinsă pe scară largă de episcopii africani.
În octombrie 2023, el a fost unul dintre cei cinci cardinali conservatori care l-au îndemnat public pe Papa Francisc să reafirme doctrina catolică privind cuplurile homosexuale şi hirotonirea femeilor. Poziţiile sale radicale i-au adus o mare popularitate în rândul catolicilor tradiţionalişti, în special în ţările francofone.
Robert Francis Prevost (Statele Unite), 69 de ani
Originar din Chicago, monseniorul Prevost este din 2023 prefectul puternicului Dicaster al Episcopilor, responsabil de numirea episcopilor din întreaga lume.
Prevost a petrecut ani de zile ca misionar în Peru şi este arhiepiscop emerit de Chiclayo, în această ţară sud-americană. De asemenea, el este preşedintele Comisiei Pontificale pentru America Latină.
Timothy Dolan (Statele Unite), Arhiepiscop de New York, 75 de ani
Liderul conservator al puternicei arhidieceze a New York-ului, Dolan este un extrovertit jovial căruia îi plac sporturile şi berea şi care se străduieşte să aducă mai mult optimism în Biserică.
Deşi conservator din punct de vedere teologic şi un aprig adversar al avortului, acest cardinal robust şi cu chipul rumen are un simţ al umorului autoironic, scrie AFP.
Intens mediatizat şi cu o prezenţă puternică pe reţelele sociale, el a coordonat lupta împotriva traficului sexual cu copii din 2002 până în 2009 în dieceza de Milwaukee, Wisconsin.
Editor :