Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat joi, întrebat dacă Guvernul are în vedere impozitarea progresivă, că această măsură „nu e oportună” și că ar dura până la doi ani pentru a o pregăti. „Vreau să păstrăm cota unică”, a spus ministrul.
„Din punctul meu de vedere, cota aceasta pe care o avem astăzi a funcționat, nu ar trebui să schimbăm lucruri care funcționează șic are în ultimii 20 de ani au adus predictibilitate fiscală și investiții. Nu ar trebui să facem acest lucru, să ne comparăm cu țările din jurul nostru, nu cu cele din vest, și să vedem că trebuie să menținem acest avantaj. Nu cred că această măsură este oportună. Nu am fi putut s-o luăm pentru că impozitarea progresivă necesită măcar un an, doi pentru a o pregăti. Vreau să păstrăm cota unică”, a declarat Alexandru Nazare.
În ce privește
, Nazare spune că doar prin aceste măsuri „evităm trei riscuri extrem de importante”.
„Primul risc este acest risc de suspendare a fondurilor europene, a fondurilor de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie pentru că nu am luat acțiuni corective din ianuarie. Pașii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe. Ar însemna penalizări pe fonduri europene. Salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate transmițând un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere”, a spus Nazare.
„Al doilea lucru: păstrăm calificativul de investiții”, a spus el, adăugând că ultima dată când a fost retrogradată România, „a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta.”
„În al treilea rând, strategic, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR. Simplul fapt că azi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs. Dacă am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi diminuat libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe”, a spus Nazare.
Ministrul a spus că pachetul fiscal are un impact pe venituri de circa 9,5 miliarde în 2025, iar pe cheltuieli – de 1,2 miliarde. Impactul pe 2026 este de 35 miliarde pe venituri și 57 miliarde pe cheltuieli. 18 miliarde sunt legate de înghețarea salariilor și pensiilor.
Editor :