O nouă brăţară dacică de aur braconată din zona sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, recuperată de autorităţile române, a fost prezentată, miercuri, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), fostul manager al instituţiei muzeale Ernest Oberlander-Târnoveanu declarând că aceasta nu face parte din brăţările urmărite până acum, ceea ce deschide un nou front de investigaţie.
„Comparând stocul de imagini din dosarele de anchetă desfăşurate pentru celelalte brăţări, am observat că ea avea doar trei spire complete şi două jumătăţi. Ceea ce ne-a permis să identificăm faptul că nu face parte din brăţările urmărite până acum. Asta deschide un nou front de investigaţie, foarte important. Deci, această brăţară, a paisprezecea, aparţine unui grup pe care până acum nu l-am cunoscut. Mai mult decât atât, pot să vă spun că este o brăţară brută. Ea nu a fost folosită de nicio persoană. În momentul în care era dăruită cuiva, brăţara era adaptată la dimensiunile persoanei respective”, a spus Oberlander-Târnoveanu, citat de Agerpres.
În calitate de membru al echipei care a lucrat la recuperarea ei şi ca autor al expertizei acestei brăţări, descoperită în octombrie, pe perioada de final a mandatului acestuia, Oberlander-Târnoveanu a afirmat că, stilistic, artefectul se regăseşte între brăţările din grupul 1, 4, 6, 13.
„Brăţara este 100% autentică”, a precizat Târnoveanu, la finalul unei conferinţe de presă dedicate recuperării celei de-a paisprezecea brăţări dacice de aur descoperite ilegal în cadrul activităţilor de braconaj întreprinse în zona siturilor din patrimoniul UNESCO din zona Munţilor Orăştiei şi exportate ilegal de pe teritoriul României în cursul anilor 2000.
„Aceasta pentru că este lucrată cu aceleaşi tehnici şi aceleaşi unelte ca şi celelalte brăţări. Asta poate să se vadă cu ochiul liber, ca să zic aşa, de către orice contraexpertiză. De asemenea, ea deschide o perspectivă pe care până acum nu am bănuit-o: activitatea ilegală de braconaj arheologic şi export ilegal continuă”, a spus fostul manager.
El a mai arătat că brăţara cântăreşte 1.286,70 de grame.
„Este cea mai grea brăţară recuperată până acum, dar în dosar avem informaţii despre brăţări care cântăreau chiar şi 1,5 kg. Ca reprezentare, brăţara este polispiralică, are capetele decorate cu plăci, care se termină cu capete de dragon înaripat. În cazul brăţării 14 este un dragon special, o combinaţie dintre o reptilă şi un mamifer. Brăţara are lungimea desfăşurată de 1,81 m, fiind printre cele mai lungi dintre cele care au fost recuperate, cea mai lungă având 2,88 m, dar majoritatea au dimensiuni mai mici. Este lucrată cu aceeaşi tehnică şi cu aceleaşi unelte ca şi brăţările recuperate până acum. (…) Modelajul seamănă mai degrabă nu cu tehnica bijutierilor, ci cu tehnica fierarilor. Deci, aurul era la curtea acestui rege care a comandat brăţările – că fără îndoială este vorba de comenzi regale – în cantitate atât de mare, încât îşi puteau permite să facă piese masive, nu goale pe dinăuntru cum erau bijuteriile romane, greceşti sau celtice”, a spus Târnoveanu.
Fostul manager a mai informat că în acest caz, la decorare, mai întâi s-au făcut şapte palmete cu un poanson, despre care fostul manager a afirmat că este identic cu acela cu care s-au lucrat brăţările 4, 9 şi 13. Acest lucru este foarte important, pentru că arată că toate provin din acelaşi atelier, din grupul unui aceluiaşi meşter şi constituie un element important în dovedirea autenticităţii piesei, în condiţiile în care se înrudeşte cu alte piese, fie din punct de vedere stilistic, fie din punctul de vedere al amprentei lăsate de poanson.
Totodată, analizele făcute la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” dovedesc că metalul este aliaj natural de aur, argint şi cupru, materia brută rezultată din spălarea nisipurilor aurifere şi din culegerea de pepite.
„Brăţara datează din mijlocul celei de-a doua jumătăţi a Secolului întâi înainte de Hristos şi face parte din seria a doua de dezvoltare cronologică a artei metalelor preţioase la daci. Este, probabil, cea mai tipică bijuterie dacică, care îi deosebeşte pe daci de orice alte civilizaţii contemporane. Deci acest tip de brăţări, ca şi inelele, (…) sunt cele mai autentice şi mai elocvente de bijuterii dacice. Nu au fost imitate niciodată în metale comune. Ele să găsesc doar în argint, argint aurit, dar niciodată în cupru sau în alte metale. Ceea ce dovedeşte că folosirea lor a fost foarte redusă ca timp, o generaţie, poate cel mult două”, a adăugat Târnoveanu.
Procurorul Nadia Ciocoiu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, a dezvăluit faptul că brăţara prezentată este o piesă necunoscută anterior autorităţilor.
„Fotografia sa nu figura în bazele de date internaţionale, iar informaţiile despre existenţa ei au devenit publice abia în momentul recuperării. A fost predată, relativ recent, de către un cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, care a cooperat pe deplin cu autorităţile, prin intermediul Poliţiei Române, în vederea predării piesei către Muzeul Naţional de Istorie”, a precizat procurorul.
Ea a menţionat că această recuperare „se înscrie într-o linie de continuitate cu activităţile judiciare declanşate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia începând cu anul 2007, când autorităţile române, în cooperare cu experţi internaţionali, au reuşit să obţină repatrierea primului lot de patru brăţări dacice”.
„Aceste demersuri au constituit un moment de referinţă pentru modul în care România a început să abordeze sistematic problema braconajului arheologic şi a traficului internaţional de bunuri culturale. Până în anul 2013, eforturile autorităţilor judiciare, sprijinite de structurile de investigaţie ale Poliţiei Române şi de colaborarea cu parteneri internaţionali, au dus la recuperarea a încă nouă brăţări, astfel că, până la momentul predării prezentei brăţări, în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României este regăseau 13 dintre cele 24 de piese cunoscute ca făcând parte din acest tezaur excepţional”, a mai spus procurorul Nadia Ciocoiu.
Alături de managerul MNIR, dr. Ovidiu Ţentea, amfitrionul evenimentului, au fost prezenţi reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Timiş şi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, instituţii care au colaborat la recuperarea preţiosului artefact.
Potrivit MNIR, până în prezent, s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu înstrăinate ilegal. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu numeroase bunuri precum: brăţări dacice regale din aur, podoabe dacice din argint, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier, două tabulae din bronz care conţin legile municipiului Troesmis (jud. Tulcea).
Editor :