Opt regiuni în locul celor 41 de județe. Ideea redesenării hărții administrative a României e veche de mai bine de 20 de ani, dar ea a generat până acum numai discuții și, nimic altceva. Autoritățile n-au mișcat un deget în tot acest timp în sensul relaxării controlului strict al Bucureștiului asupra provinciilor țării.
Însă crearea regiunilor – care, printre alte avantaje, ar scurta drumul birocratic al obținerii finanțărilor – are de câtva timp o „dublură”: crearea unor comune mai mari, cu un aparat administrativ și o conducere mai suple decât sunt acum. Reforma administrativă pe care încearcă să o aplice Guvernul Bolojan ar putea să fie impulsul în această direcție.
Dacă, în urmă cu 2-3 ani, se vorbea de unificarea unorpe grupuri de comune, zilele acestea a stârnit interes vestea că două comune din Satu Mare fac referendum pentru unirea lor într-o singură unitate administrativ-teritorială.
Totodată, mai multe voci atrag atenția asupra lipsei de performanță cauzată de dificultățile nevoii de supraviețuire a comunelor mici și foarte mici. Dar cum ar arăta Iașul cu mai puține comune?
Comună mică, probleme mari. Și reciproc
Vasile Cotiugă, istoric și fost consilier județean, a redesenat harta județului, într-o primă propunere de reorganizare administrativă. El a remarcat că, la aproape 60 de ani de la ultima reformă de acest fel, multe drumuri sunt asfaltate, multe familii au autoturism, există internet, iar taxele și impozitele pot fi plătite online, la fel cum petițiile se pot trimite pe e-mail. Însă organizarea administrativ-teritorială a rămas în urmă, iar astăzi sunt inclusiv în județul Iași comune mici cu mulți angajați în primărie raportat la populație.
Sunt „comune care nu au venituri dar așteaptă bani de la bugetul țării ca să-și plătească angajații și cheltuielile făcute de Ziua comunei, comune din care medicii și dascălii fug din cauza subdezvoltării”, explică istoricul. El amintește că sunt comune cu mai puțin de 1500 de locuitori – Cucuteni (1.103 locuitori la ultimul recensământ), Drăgușeni (1.217 loc.), Roșcani (1.273 loc.), Grozești (1.364 loc.) și Costești (1.494 loc.) – dar și comune mai mari decât unele orașe : Miroslava (28,5 mii loc.), Ciurea (17,3 mii loc.), Valea Lupului (14,5 mii loc.), Holboca (13,7 mii loc.) și Tomești (12,1 mii loc.).
Discrepanțele sunt uriașe, observă fostul consilier județean: de la un angajat la 79 de locuitori în comunele Cucuteni și Roșcani, la un raport de 1/356 de locuitori în Miroslava. De asemenea, un consilier local la 115 locuitori din Drăgușeni, respectiv unul la 122 locuitori în Cucuteni, față de un consilier la 1.502 locuitori din Miroslava.
„Propunerea noastră de reorganizare are în vederea următoarele elemente și aspecte. Istoric, comunele rurale, apărute în 1864, au fost modificate de-a lungul timpului de foarte multe ori, cu momente în care o comună conținea chiar și 25 de sate (1929). Am ținut seamă de această evoluție istorică, noile comune comasând comune care în trecut au mai fost unificate. Evoluția comunităților umane în spațiul românesc a fost de-a lungul apelor, din punct de vedere geografic, și mai puțin peste dealuri; astfel, propunerea noastră unifică comunele situate pe aceleași cursuri de apă, de-a lungul cărora s-au creat și drumuri, care astăzi reprezintă în cea mai mare parte rețeaua județeană de drumuri asfaltate”, a punctat Vasile Cotiugă.
Rămân două comune la fel ca în actuala configurație: Miroslava și Aroneanu
În realizarea hărții administrative a județului pe care o propune, Vasile Cotiugă a luat în considerare istoricul comunelor (mai întinse în trecut), poziționarea localităților pe cursuri de apă de-a lungul cărora s-au construit apoi drumuri, un număr minim de locuitori (7000), distanța dintre reședință și cel mai îndepărtat sat (cel mult 25 km). În privința personalului, istoricul propune un angajat la 400 de locuitori și un consilier la cel puțin 1000 de oameni, dar nu mai mult de 17 aleși într-un consiliu local.
Evident, se va reduce și numărul primarilor și viceprimarilor. Cu câți? Din reconfigurarea județului – în care este inclusă în rândul comunelor și Podu Iloaiei, dar nu orașul în sine, ci suburbiile Cosițeni, Holm și Scobâlțeni și satul Budăi – așadar din 94 de comune ar mai rămâne 33. Singura care ar rămâne „pe loc” ar fi Miroslava, cu cele 13 sate ale sale. De fapt, nu singura: Aroneanu, cu patru mii de locuitori răspândiți în patru sate este văzută tot ca o comună de sine stătătoare pentru simplul motiv că singurulde aici este cel spre municipiul Iași.
Răducăneni ar fi rezultatul unirii a cinci comune (Răducăneni, Grozești, Moșna, Gorban și Cozmești, în timp ce Vlădeni (cu Andrieșeni), Belcești (cu Coarnele Caprei), Deleni (cu satul Pârcovaci transferat de la Hârlău), Lețcani (împreună cu Dumești), Rediu (cu Valea Lupului), Ciurea (cu Mogoșești), Scânteia (cu Grajduri), Bârnova (împreună cu Dobrovăț) și Țuțora (cu Tomești) sunt practic uniuni de câte două comune.
Dispar 60 de primari și aproape 900 de consilieri locali
Potrivit propunerii realizate de Vasile Cotiugă după criteriile geografice și administrative menționate, viitoarea comună Lespezi (care ar include Sirețel, Vânători și Tătăruși) va avea cel mai mare număr de sate, 21. Cel mai mic număr de localități dintr-o comună apare în dreptul unei viitoare comune Rediu- Valea Lupului , 5 (exceptând Aroneanu).
Evident, cele 33 de noi comune vor fi conduse de tot atâția primari, respectiv viceprimari. Ar însemna dispariția a 60 de funcții de primari, respectiv 60 de viceprimari, lucru valabil și pentru 60 de funcții de secretar de comună. Două treimi din totalul de 1268 de mandate de consilieri locali vor dispărea (405 față de 1268), iar personalul din primării se va înjumătăți până la 1129 de angajați.
Vasile Cotiugă merge mai departe, estimând o reducere a cheltuielilor cu personalul (angajați și aleși) din primării cu peste 118 milioane de lei. Potrivit execuției veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale pe unități administrativ-teritoriale, la nivelul comunelor, cheltuielile de personal s-au ridicat în anul 2024 la aproape 434 milioane de lei.
Dezbaterea rămâne deschisă. Până când?
Dincolo de propunerea istoricului Vasile Cotiugă, prima de acest fel aplicată pe județul Iași, este de la sine înțeles că redesenarea limitelor comunelor va fi un proces de durată. O asemenea revoluție administrativ-teritorială trebuie să aibă și sprijin politic, să fie discutată la toate nivelurile – de la vârful județului până în satele comunelor, și, bineînțeles, să fie ajustată acolo unde ideile rezultate din dezbateri publice se vor dovedi benefice pentru comunități și, totodată, aplicabile.