Din articol
Anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut reprezintă o traumă pentru democrația din România, e de părere Remus Ioan Ștefureac, politolog și director al INSCOP Research. În ce privește campania din prezent, specialistul este de părere ea va fi una intensă, iar dezbaterile electorale vor face diferența în scorurile candidaților. Invitat la emisiunea „În Fața ta” de la Digi24, Remus Ștefureac a făcut și un profil al votanților lui Călin Georgescu, arătând că nu toți simpatizanții au fost antieuropeni sau pro-ruși.
Traumă pentru democrație
Directorul INSCOP Rsearch a explicat că după episodul anulării alegerilor, societatea românească a rămas cu o traumă pentru democrație. Totodată, arată că în măsurătorile sociologice din luna ianuarie, a descoperit o situație atipică în cazul lui Călin Georgescu.
„S-au schimbat foarte multe lucruri, dar pare că ne îndreptăm cumva spre același scenariu în care voturile se distribuie cumva similar cum s-a întâmplat și în noiembrie 2024. Apropo de percepții societale mai largi, după episodul anulării turului II al alegerilor prezidențiale, motivat, sigur și de ingerințele externe, zilele trecute am văzut și raportul TikTok către Comisia Europeană și am aflat și mai multe lucruri cu această ocazie, vreo 27.000 de conturi false și, mă rog, sunt multe detalii aici care merită discutate.
Dar după, după acel moment, care a fost până la urmă o traumă și este în continuare o traumă pentru democrația românească, pentru încrederea în alegerile libere, pentru funcționalitatea sistemului democratic, evident că, cel puțin în luna ianuarie, a fost o perioadă de debusolare totală a electoratului.
Și, sigur, pe acest fundal, cel puțin în măsurătorile sociologice pe care le-am făcut cam după 15 ianuarie, vedeam un Călin Georgescu care prindea aripi. Era o situație un pic atipică și pe un fond emoțional, dar părea cumva că o parte importantă – spre jumătate din societatea românească adultă – mă refer persoane cu drept de vot – își îndreptau atenția spre un personaj atipic. Pe de o parte, sigur, unii dintre ei, care și votaseră pentru el, dar unii care nu au votat, în schimb, nu puteau să rezoneze cu această decizie de anulare a alegerilor.
Treptat, în februarie-martie sprijinul pentru domnul Georgescu s-a comprimat. De la scoruri astronomice aș spune, de 47-48%, măsurători făcute chiar de noi, a ajuns ușor-ușor la un nivel de 40% de asemenea, nivelul de încredere de la peste 45% astăzi e undeva între 35-38% adică s-a comprimat destul de mult, sigur, pe fondul anchetelor, pe fondul inerentei oboseli a electoratului, pe fondul faptului că o parte dintre votanți s-au mai lămurit între timp. Oricum, însă, un nivel foarte, foarte ridicat”, declarat Remus Ștefureac.
Schimbare de paradigmă
Politologul mai afirmă că următoarea campanie electorală va fi una intensă, la care diferența o va face dezbaterile electorale dintre candidați. Totodată, el remarcă o schimbare de paradigmă în politica Românească, care a avut loc și în alte țări precum Franța.
„Vom avea o campanie cred că destul de intensă, poate nu la fel de intensă ca data trecută, dar oricum intensă. Și cred foarte mult, spre deosebire de alte situații, că dezbaterile electorale vor avea o importanță foarte mare, diferențele dintre candidați nu sunt atât de mari, prestația lor în dezbateri va fi mai importantă. Nu cred că vor putea evita aceste dezbateri candidații. Cei care vor evita vor avea de pierdut. Până la urmă, după o traumă a democrației noastre, vom avea șansa măcar a unor dezbateri care să ne recâștige încrederea în faptul că, sigur, votul survine și în urma unei măcar minimale comparații pe care o fac alegătorii între candidați.
Cred că trăim o schimbare de paradigmă în politica românească. A venit un pic mai târziu în România. Ea s-a întâmplat, și o vedem în Franța, de exemplu. În Franța s-a întâmplat în urmă cu ceva timp. Partidele tradiționale de stânga s-au comprimat, acest fenomen l-am văzut parțial și în Germania”, a mai notat directorul INSCOP.
Profilul votantului lui Călin Georgescu
Întrebat despre votanții lui Călin Georgescu, Remus Ștefureac a subliniat că
și că Georgescu a reușit să capteze un val de simpatie antisistem.
„Aș dori să depășim, să ieșim din această paradigmă profund eronată: „votanții lui Georgescu sunt anti-europeni, pro-Rusia”. Acest public nu este antieuropean, dimpotrivă, avem aproape 90% dintre români care resping ideea unei ieșiri din Uniunea Europeană. 80% văd avantajele certe ale prezenței noastre în Uniunea Europeană, dar tot 80% spun că România se luptă insuficient și beneficiază insuficient de pe urma acestei unice șanse de a fi membră a Uniunii Europene pentru noi.
Reproșul nu este făcut la adresa Uniunii Europene, la adresa instituțiilor europene, pentru că încrederea acolo e destul de mare. Reproșul este făcut la adresa clasei politice incompetente, incapabile să valorifice calitatea de membru, să reușească să utilizeze instrumentele pentru a aduce dezvoltare, mai mulți bani în România.
Domnul Georgescu a captat din această zonă, să spunem, antisistem. Românii au votat la alegerile prezidențiale destul de mult sentimentul acesta de antisistem. Traian Băsescu a fost un candidat antisistem și Klaus Iohannis a fost, la momentul lui, mai degrabă antisistem și Emil Constantinescu a fost mai degrabă antisistem”, a mai notat politologul.
Directorul INSCOP a continuat apoi să explice că simpatizanții lui Călin Georgescu au fost mai de grabă publicul tânăr și locuitorii din orașele mici mijlocii și din mediul rural.
„Sunt mai multe straturi de public aici, evident. În primul rând, ar trebui să ne uităm la publicul care a votat efectiv Călin Georgescu, pentru că avem niște date oferite până la urmă de statistica oficială și aici măcar datele colectate prin sistemul gestionat de STS, sunt chiar foarte, foarte utile. Și acolo vedem, de exemplu, faptul că domnul Georgescu a fost votat mai degrabă de publicul mai tânăr, mai expus la ceea ce înseamnă propagandă și dezinformare pe social media. A fost votat destul de consistent de publicul din orașele mici, mijlocii și din mediul rural, unde avantajele, să spunem, beneficiile calității noastre de membru al Uniunii Europene și, în același timp, urmările dezvoltării nu au ajuns la fel de mult în orașele mici, în orașele mijlocii, comparativ cu situația din marile orașe”, a conchis Remus Ștefureac.
Editor :