Anders Ahnlid, șeful proiectului UE de confiscare a activelor rusești, spune că găsirea unor „mijloace legale acceptabile” de a valorifica activele înghețate ale oligarhilor ruși este dificilă, un motiv pentru care Europa trebuie să fie „inovatoare”, informează Agerpres.
„Mijloacele legale acceptabile sunt greu de găsit”, a declarat oficialul suedez, adăugând că cetăţenii ruşi vizaţi de sancţiuni după ce Rusia a invadat Ucraina contestă în prezent în justiţie motivele măsurilor luate împotriva lor.
Unul din cazurile reprezentantive este cel în care Tribunalul Uniunii Europene a suspendat la începutul lui martie o parte din sancţiunile împotriva pilotului rus de Formula 1 Nikita Mazepin, fiul proprietarului şi directorului general al producătorului de chimicale Uralchem.
„Asta dovedeşte că Uniunea noastră europeană este bazată pe statul de drept”, a comentat Ahnlid.
AFP observă că este pentru prima dată în istorie când UE nu doar îngheaţă active, ci intenţionează să le confişte şi să redistribuie capitalul sau cel puţin dobânzile. Chiar şi la nivel mondial există puţine precedente în acest sens, cum ar fi confiscarea activelor irakiene de către Statele Unite, în timp ce Irakul era condus de dictatorul Saddam Hussein.
Ahnlid, care a fost numit luna trecută în fruntea grupului de lucru responsabil de valorificarea activelor rusești, nu a avansat o dată până la care Ucraina va primi primii bani luaţi de la ruşi.
„Sperăm să obţinem rezultate în timpul preşedinţiei noastre”, a spus el, referindu-se la preşedinţia UE, asigurată de Suedia până la sfârşitul lunii iunie.
„Sunt însă dosare complicate. Vor fi aspecte pe termen scurt şi pe termen lung”, a spus diplomatul suedez, care a lucrat şi la primele pachete de sancţiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei în 2014.
„Trebuie să fim puţin mai inovatori dacă dorim să progresăm”, a adăugat el.
Juriştii fac distincţii între averile private îngheţate de guvernele occidentale, cum ar fi un iaht al unui oligarh, şi bunurile publice, cum ar fi rezervele valutare ale băncii centrale ruse. Acestea din urmă sunt mai mari – aproape 300 de miliarde de dolari, potrivit Uniunii Europene – şi totodată mai uşor de confiscat din punct de vedere legal.
În cazul activelor private, măsurile de protecţie juridică din statele occidentale permit confiscarea permanentă doar cu condiţii foarte stricte, cum ar fi cazurile în care provin din infracţiuni. În Statele Unite, Congresul încearcă să stabilească cum ar putea fi modificată legislaţia pentru a permite confiscarea permanentă, însă puterea executivă condusă de preşedintele Joe Biden este în continuare prudentă.
Ahnlid a arătat că una din opţiuni ar fi confiscarea doar a veniturilor sau dobânzilor, nu a activelor în sine. Grupul său de lucru precizează că UE nu a identificat încă averile respective, însă speră că se vor face progrese în acest sens până la sfârşitul lui mai.
„Despre ce active vorbim şi unde se află? Încă nu este totul atât de clar cât ar trebui”, a spus oficialul suedez.
Confiscările sunt îngreunate şi de numărul mare de bunuri private implicate, care sunt în multe cazuri protejate de firme-paravan.
Cu toate dificultăţile, diplomatul consideră că „este firesc” ca agresorii să plătească pentru „repararea distrugerii brutale a Ucrainei”, care continuă şi în prezent.
Editor :