Din articol
Rotația Pământului s-a accelerat în ultimii ani, iar oamenii de știință anunță că în vara lui 2025 ar putea fi atins un nou record: cea mai scurtă zi înregistrată vreodată, de la începutul măsurătorilor moderne, în 1973. Fenomenul, influențat de factori precum topirea ghețarilor, mișcările nucleului și curenții oceanici, pune presiune pe sistemele globale de cronometrare și sincronizare, relatează
Cea mai scurtă zi înregistrată vreodată
Începând cu anul 2020, fiecare an a adus un nou record pentru cea mai scurtă zi înregistrată, rotația Pământului accelerându-se cu milisecunde. Pe măsură ce ne apropiem de mijlocul anului 2025, experții prezic că rotația planetei ar putea bate din nou recorduri. De fapt, unele estimări sugerează că în curând vom asista la cea mai rapidă rotație a Pământului de până acum, ceea ce ne-ar apropia și mai mult de cea mai scurtă zi înregistrată din 1973 încoace.
În mod normal, Pământul are nevoie de 24 de ore, adică exact 86.400 de secunde, pentru a efectua o rotație completă. Aceasta este baza măsurării timpului de secole întregi, însă datele recente arată că planeta se rotește mai repede ca niciodată. Pe 19 iulie 2020, Pământul a stabilit un nou record, finalizând rotația zilnică cu 1,47 milisecunde mai repede decât cele 86.400 de secunde standard. Nu a fost însă un caz izolat, tendința a continuat. Un an mai târziu, pe 5 iulie 2021, rotația a fost și mai rapidă, ziua fiind scurtată cu 1,66 milisecunde.
Experții, inclusiv cei de la Timeanddate.com și de la Serviciul Internațional pentru Rotația Pământului și Sisteme de Referință (IERS), sugerează că ar putea fi stabilit un nou record în jurul datelor de 9 iulie, 22 iulie sau 5 august 2025. Aceasta indică o accelerare continuă a rotației planetei, deși momentul exact rămâne incert.
De ce se rotește Pământul mai repede?
Cauza exactă a accelerării rotației Pământului rămâne un mister, deși oamenii de știință au mai multe teorii. Este probabil ca o combinație de factori să contribuie la această accelerare. Schimbările în mișcarea nucleului planetei, redistribuirea masei cauzată de topirea ghețarilor și variațiile curenților oceanici sunt doar câteva dintre ipotezele luate în calcul. De asemenea, mișcarea lentă a polilor geografici ai Pământului ar putea influența viteza de rotație a planetei.
Pentru context, rotația Pământului s-a încetinit treptat timp de secole. Totuși, tendința recentă de accelerare este derutantă pentru cercetători. Topirea calotelor de gheață, de exemplu, a dus la o redistribuire a masei planetei, ceea ce ar putea modifica ușor viteza de rotație. Oamenii de știință cred că acest lucru poate duce la variații subtile ale duratei unei zile, schimbări mici, dar detectabile cu ceasuri atomice.
Secundele suplimentare, acele adăugări sau scăderi ocazionale din ceasuri pentru a corecta neregularitățile în rotația Pământului, au fost, până acum, o soluție standard pentru menținerea acurateței timpului. În mod tradițional, când rotația planetei încetinea, cronometrorii adăugau o secundă în plus. Dar odată cu accelerarea actuală, situația devine mai complicată.
De fapt, pentru prima dată în ultimele decenii, IERS a confirmat la începutul lui 2025 că în acest an nu va fi adăugată nicio secundă suplimentară. Ultima a fost introdusă în 2016. Acum, se ia în calcul posibilitatea introducerii așa-numitelor „secunde negative”, adică scăderea unei secunde din timp, în loc de adăugare. Experții încă dezbat această opțiune. Dacă accelerarea rotației va continua, în viitor va fi nevoie să scădem secunde din ceasuri pentru a ține pasul cu planeta.
Impactul global al rotației mai rapide
Deși aceste schimbări pot părea nesemnificative la prima vedere, ele au implicații importante pentru viața modernă. Cronometrarea precisă este esențială pentru tehnologii precum GPS-ul și navigația prin satelit. Aceste sisteme se bazează pe o sincronizare exactă pentru a funcționa corect, de la aplicații de orientare până la tranzacții financiare.
Accelerarea rotației Pământului ar putea afecta serios rețelele globale care depind de timp exact, inclusiv bursele de valori și sistemele de telecomunicații. Pe măsură ce rotația planetei continuă să fluctueze, cronometrorii vor trebui să își adapteze metodele pentru a menține alinierea între timpul atomic și cel natural. Provocarea acum este să găsim cea mai bună modalitate de a gestiona această imprevizibilitate tot mai mare, mai ales în contextul în care nu se știe dacă tendința actuală de accelerare va persista.
Editor :